Elevii din Romania se situeaza la un nivel mediu minim functional al competentelor digitale

Publicat: 25.05.2022
Elevii din Romania se situeaza la un nivel mediu minim functional al competentelor digitale

Primul raport privind nivelul de literație digitală a elevilor din România:

• Doar un sfert dintre elevii de clasele I-XII au un nivel funcțional al competențelor digitale

• Băieții au un avans mediu de aproximativ 5% față de fete în domeniul competențelor digitale
• Nivelul primar (clasele I-IV) înregistrează cei mai mulți elevi nefuncționali
• Competențele digitale cresc în mod semnificativ odată cu vârstă, cu diferențe semnificative între scorurile învățământului primar, gimnazial și liceal

Brio®, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale avizată de Ministerul Educației, alături de UiPath Foundation, cu sprijinul oferit de Banca Comercială Română (BCR) ca partener de implementare al proiectului, anunță, în premieră în România, rezultatele primului raport privind nivelul de literație digitală a elevilor de clasele I-XII din România. Raportul analizează datele obținute după primele 7 luni de funcționare a testului de literație digitală în România. Rezultatele raportului au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, la care au participat factori de decizie și reprezentanți ai mediului educațional din România.

În interpretarea rezultatelor, indicele de literație generat de test (un scor care poate varia între 0-100) este clasificat în una dintre cele trei categorii de competență: nivelul ”Nefuncțional” reprezintă scorurile cuprinse între 0-50, nivelul ”Minim funcțional” reprezintă scorurile între 50-75, nivelul ”Funcțional” reprezintă scorurile între 75-100.

Scorul mediu al literației digitale obținut pentru întregul eșantion este de 65.93 puncte – un rezultat care reflectă un nivel mediu minim funcțional al competențelor digitale. Acest lucru înseamnă că, în medie, elevii claselor I-XII cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani din România utilizează tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidați, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când știu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informații specifice). Media scorului este calculată în raport cu rezultatele fetelor (64.57 puncte) și ale băieților (67.29). Diferența de 2.72 puncte marchează avansul pe care îl au în medie băieții în ceea ce privește competențele de literație digitală, de aproximativ 4-5%.

Doar un sfert dintre elevii claselor I-XII se încadrează la nivelul funcțional al literației digitale, ceea ce înseamnă că ei pot să lucreze competent cu informație și conținut digital, pot să comunice formal și informal în mediul online și să se adapteze la audiență, înțeleg multiplele oportunități pe care internetul le oferă, pot crea și edita forme diferite de conținut la un nivel avansat, cunosc și reguli specifice și inovatoare legate de protecția aparatelor și a informațiilor personale. 18% dintre elevi se încadrează la nivelul nefuncțional al literației digitale. Aceștia pot utiliza tehnologia doar ghidați de alte persoane pentru a putea îndeplini, la nivel rudimentar, sarcini simple și clar explicate, fiindu-le dificil să folosească internetul și alte mijloace digitale ca să participe în societate.
Un procent de 57% din eșantionul studiat se încadrează la nivelul minim funcțional al literației digitale, ceea ce înseamnă că reușesc să utilizeze tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidați, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când știu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informații specifice).

„România avea nevoie de un instrument performant și relevant pentru a identifica nivelul competențelor digitale la nivelul tuturor categoriilor de vârstă și pentru a stabili intervențiile necesare. Datele existente până acum la nivelul Eurostat, nu cuprindeau și categoria de vârstă între 6-16 ani, care este în mod special importantă pentru politicile de digitalizare a educației. Speranța societății cu privire la contribuția acestor grupe de vârstă la dezvoltarea economiei României este semnificativă în sensul în care ele fac parte dintr-un sistem educațional activ care poate antrena direct un comportament de utilizare și dezvoltare a competențelor digitale. Acestea sunt strâns conectate cu performanța școlară a elevilor, atât prin prisma accesului la informația corectă și completă, cât și prin prisma utilizării acesteia în diverse contexte și prin diferite modalități de livrare sau transmitere. Procentul elevilor din intervalul de vârstă 6-18 ani încadrați la un nivel înalt funcțional al literației digitale este doar de 25%, acesta fiind, la acest moment, rezervorul de talente pe care îl vor avea angajatorii din România în vederea generării performanței și productivității digitale”, spune Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu, Chief Scientist & Fondator Brio®.

„Ne-am alăturat demersului Brio® de a crea și oferi, gratuit, tuturor elevilor din România acest instrument gratuit de testare standardizată din dorința de a contribui la o inițiativă menită să ofere o imagine clară, un diagnostic al nivelului competențelor digitale. Concluziile raportului oferă informațiile de care este nevoie pentru a iniția schimbarea la nivel sistemic. Prioritatea noastră rămâne să ne asigurăm că toate demersurile privind o reformă a educației profundă și reală au în vedere toți copiii, indiferent de mediul social din care provin”, spune Raluca Negulescu-Balaci, Director Executiv, UiPath Foundation.

În ceea ce privește rezultatele procentuale obținute în funcție de sex, scorul mediu de 64.57 puncte obținut de grupa de sex feminin se distribuie procentual, astfel: 12% în nivelul nefuncțional al literației digitale, 64% minim funcțional și 24% funcțional. Scorul mediu de 67.29 puncte obținut de categoria de sex masculin se distribuie procentual 13% în nivelul nefuncțional, 56% minim funcțional și 32% funcțional.

Rezultate procentuale obținute pentru regiunile de dezvoltare arată că nivelul nefuncțional variază destul de mult între cele opt regiuni, diferențele cele mai mari fiind de 11% (între Regiunea Centru și Regiunea Sud-Muntenia vs. Regiunea București-Ilfov). Totuși, per ansamblu, regiunile sunt remarcabil de similare.

Nivelul primar (clasele I-IV) înregistrează cei mai mulți elevi nefuncționali, nivelul gimnazial (clasele V-VIII) având cei mai mulți elevi minim funcționali, în timp ce nivelul liceal (clasele IX-XII) reflectă cei mai mulți elevi funcționali din punctul de vedere al competențelor digitale. Competențele digitale cresc în mod semnificativ odată cu vârstă, cu diferențe semnificative între scorurile învățământului primar, gimnazial și liceal. Creșterea este remarcabilă: de la un scor total de 49.97 pentru 6 ani la un scor total de 73.59 pentru 18 ani. Procentul de copii din categoria ”sever nefuncțional” scade: de la 41% din populația școlară la 6 ani la doar 4% la 18 ani. Procentul de copii în categoria funcțional” crește: de la 20% din populația școlară la 6 ani la 51% la 18 ani.

Eșantionul care a stat la baza rezultatelor obținute în urma aplicărilor testului este reprezentat de elevi cu vârsta cuprinsă între 6-18 ani din clasele I-XII, înscriși în sistemul public de învățământ, activi din punct de vedere educațional și cuprinde o bază de date totală compusă din 3.000 de aplicări valide ale testului. Reprezentarea medie este de 34% pentru clasele I-IV, 34% pentru clasele V-VIII și 32% pentru clasele IX-XII. Colectarea datelor s-a realizat pe o perioadă de 7 luni, în intervalul octombrie 2021-aprilie 2022.

„Într-un viitor în care competențele digitale superioare vor reprezenta regula, și nu excepția, este important să ne concentrăm pe dezvoltarea lor ca parte a sistemului de educație, astfel încât elevii să își dezvolte de azi competențele digitale pentru mâine. De altfel, îmbunătățirea educației și formării este una dintre principalele preocupări exprimate de tineri, atât în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, cât și al Anului european al tineretului. Comisia Europeană sprijină soluții în acest sens, prin programele de finanțare și politicile europene privind digitalizarea”, spune Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

„Competențele digitale sunt necesare tinerilor și copiilor pentru a aspira la un viitor mai bun, în care să folosească tehnologia ca un aliat al progresului lor. Și dacă lor le va fi bine, nouă tuturor ne va fi bine. Ajutăm prin susținerea programelor care sprijină tinerii să-și dezvolte abilitățile și cunoștințele tehnologice. Scopul nostru este să îi susținem pe tineri să-și îndeplinească visurile mai ușor și să facă față cu succes provocărilor, și astfel, să construim împreună un viitor bun României”, spune Nicoleta Deliu-Pașol, Director Comunicare și CSR, Banca Comercială Română.

Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.