Record de cereri de azil, peste jumatate sunt depuse de cetateni ucraineni

Publicat: 23.09.2022
Record de cereri de azil, peste jumatate sunt depuse de cetateni ucraineni

Record de cereri de azil, in prima parte a anului 2022: din 7.525 de cereri, peste jumatate sunt depuse de cetateni ucraineni. Salvati Copiii Romania deruleaza proiectul „Incluziunea sociala a migrantilor prin implicarea comunitatilor sociale”

Romania s-a confruntat în prima jumatate a anului 2022 cu un record de cereri de azil; astfel, s-au depus 7.525 de cereri de azil, dintre care 4.359 de cereri au fost depuse de cetateni ucraineni. Dintre toate cererile de azil depuse în prima jumatate a anului 2022, 1.997 au fost depuse de minori – 1.504 copii cu varsta între 0-13 ani și 493 de copii cu varsta între 14-17 ani. În acest context, Organizatia Salvati Copiii Romania a derulat proiectul Incluziunea sociala a migrantilor prin implicarea comunitatilor locale, pentru a raspunde celei mai importante probleme cu care se confrunta solicitantii de azil și beneficiarii de protectie internationala, și anume excluziunea sociala ridicata, în conditiile în care, la nivel general, peste 44% dintre romani au o opinie negativa despre imigranti, deși trendul este descrescator. De la începutul crizei umanitare din Ucraina și pana în prezent, peste 70.000 de ucraineni au primit protectie temporara.

Pentru a raspunde acestor nevoi, specialiștii Salvati Copiii Romania au desfașurat o serie de activitati la nivelul principalelor cinci centre pentru refugiati de pe teritoriul tarii (București, Galati, Radauti, Șomcuta Mare și Timișoara), centrate pe consultarea solicitantilor de azil și beneficiarilor de protectie internationala și pe facilitarea colaborarii dintre institutiile publice și ONG-uri pentru o integrare sociala mai sigura și mai facila a migrantilor:

a) ateliere de informare privind drepturile omului și drepturile economice și sociale ale refugiatilor și solicitantilor de azil;

b) consultarea refugiatilor și solicitantilor de azil privind problemele cu care se confrunta prin organizarea de interviuri și focus grupuri;
c) servicii de sprijin pentru integrarea sociala a adultilor și copiilor refugiati și solicitanti de azil;
d) realizarea de retele locale pentru integrarea sociala a migrantilor, retele care se întalnesc regulat.

„În fata acestei creșteri a numarului de solicitanti de azil, este nevoie sa raspundem mai repede și mai eficient la problemele cu care se confrunta migrantii – atat problemele noi, generate de razboiul declanșat de Rusia în Ucraina, cat și problemele mai vechi, deja cronicizate, cu care solicitantii de azil și refugiatii se confrunta de ceva vreme”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvati Copiii Romania.

În cadrul proiectului, a fost acordata asistenta umanitara și juridica pentru peste 2.070 de persoane, solicitanti de azil și beneficiari de protectie internationala, care au fost consiliate, carora li s-au explicat drepturile și obligatiile și care au fost ajutate în accesarea de servicii care sa le faciliteze un trai mai bun. De asemenea, pentru o mai buna colaborare și coordonare a actiunilor de sprijin a solicitantilor de azil și beneficiarilor de protectie internationala, au fost create 5 retele la nivel local, formate din autoritati publice și institutii private implicate în sprijinul și integrarea migrantilor.

Salvati Copiii Romania a organizat pe 22 septembrie 2022 o conferinta privind principalele provocari generate de aceasta creștere a numarului de cereri de azil și bunele practici din domeniu, în cadrul careia a fost încheiat proiectul Incluziunea sociala a migrantilor prin implicarea comunitatilor locale, derulat de Salvati Copiii Romania, în parteneriat cu Asociatia Serviciul Iezuitilor pentru Refugiati din Romania, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund Romania, program finantat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este dezvoltarea unui cadru sustenabil și favorabil derularii de actiuni de advocacy la nivel local și national, pentru a realiza justitia sociala, incluziunea și creșterea capacitatii refugiatilor și solicitantilor de azil de a-și cunoaște și cere drepturile.

NEVOI/PROBLEME ÎNTAMPINATE DE SOLICITANTII DE AZIL

• Un aspect important evidentiat în cadrul proiectului în urma discutiilor purtate cu migrantii este caracterul de tara de tranzit al Romaniei – potrivit Agentiei UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA)3, Romania a devenit în 2021 o ruta de tranzit majora pentru migrantii care cauta acces în Uniunea Europeana.
Cu toate ca solicitantul de azil are obligatia de a nu parasi localitatea de reședinta fara înștiintarea IGI4; totuși, în practica s-a constatat ca de multe ori aceștia pleaca din Romania înainte de finalizarea procedurii de azil. De asemenea, chiar daca raman în tara îndeajuns de mult încat sa primeasca protectie internationala, migrantii pleaca adeseori din tara noastra, principalul motiv invocat de ei fiind veniturile mai mari din Vestul Europei, posibilitatea de a se reuni cu rudele din alte tari, oportunitati mai numeroase pentru un trai decent.

• O alta dificultate întalnita în practica este legata de durata prea mare pentru solutionarea cererii de azil. Teoretic, ofiterul de decizie din partea IGI are un termen de 30 de zile de la preluarea cazului pentru solutionarea acestuia5 – totuși, se pot adauga la acest termen o serie de termene suplimentare, în cascada, - care reprezinta exceptia de la regula. În practica, din cauza supraîncarcarii autoritatilor publice, termenele pot fi mai extinse. De asemenea, în practica procedura de colectare a informatiilor relevante pentru solutionarea cererii de azil poate dura o perioada mai lunga de timp, dat fiind accesul greoi la informatii despre tara de origine a migrantului.

• Atat în cadrul procedurii de obtinere a protectiei temporare, cat și în faza de integrare sociala, dupa obtinerea unei forme de protectie, problema integrarii lingvistice este una din cele mai complexe. Aceasta are doua componente:
a) problema gasirii unor interpreti, mai ales pentru limbile rare, care sa îi sprijine pe migranti în procesul de obtinere a unei forme de protectie;
b) problema accesarii unor beneficii sau drepturi sociale atat în faza de obtinere a azilului, cat și în faza de integrare, dupa obtinerea statutului de refugiat.

• Cu privire la interviurile pe care solicitantii de azil trebuie sa le ofere în cadrul procedurii de acordare de protectie internationala, migrantii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la sistemul de înregistrare a declaratiilor acestora. Procedura în acest sens este foarte clara, dar din cauza barierei lingvistice solicitantii de azil nu pot transmite exact toate detaliile situatiei care i-a determinat sa își paraseasca tara de origine.

• A fost observata o lipsa a serviciilor de medicina dentara pentru solicitantii de azil, lipsa care se acopera de cele mai multe ori prin interventia ONG-urilor. Este important sa spunem totuși ca daca este vorba de o afectiune acuta, exista unele spitale din localitatile unde se regasesc CRPCSA-uri care ofera servicii medicale în regim de urgenta. Cel mai eficient serviciu la care pot apela solicitantii de azil în caz de pericol ramane totuși numarul de urgenta 112.

• Este nevoie de servicii psihologice, necesare în special pentru solicitantii care necesita garantii procedurale speciale. În cadrul proiectului Incluziunea sociala a migrantilor prin implicarea comunitatilor locale, s-a facut propunerea din partea mediului ONG ca la interviurile pentru determinarea formei de protectie sa fie prezent un psiholog, deoarece faptele relatate de catre solicitanti pot avea de multe ori un impact psihic extrem de mare.

• S-a identificat nevoia de a informa solicitantii de protectie internationala cu privire la traficul de persoane și cum pot evita migrantii sa devina victime ale acestuia. În concret, informatiile cele mai utile pentru solicitanti au fost formele de trafic de persoane (exploatare sexuala, munca fortata), metodele de recrutare, anunturile false și discutiile online cu risc, ce trebuie sa faca în cazul în care ori ei ori persoane apropiate se confrunta cu o astfel de situatie și catre ce autoritati trebuie sa se îndrepte în aceste cazuri.

Studiu de caz: Un solicitant de azil a fost diagnosticat cu o boala cronica, suferind și o interventie chirurgicala de urgenta la putin timp de la intrarea în Romania. A parcurs procedura de azil și a primit protectie subsidiara, intrand în Programul de integrare al IGI (beneficiind de 3 luni de cazare gratuita în CRCPSA și de 540 lei de la AJPIS daca participa la cursurile de limba romana). Și-a gasit un loc de munca și i s-a încheiat și contract. Lucreaza pe salariul minim pe economie ca manipulant, negasind alt loc de munca din cauza lipsei studiilor și a cunoștintelor de limba romana. El trebuie sa achite chirie pentru faptul ca înca sta în centru, sa își asigure hrana și sa respecte regimul impus de medicul specialist. Programul de munca nu îi permite sa fie prezent la cursurile de limba romana, riscand sa fie exclus din programul de integrare. Singur nu ar reuși sa își acopere toate cheltuielile, de aceea ajutorul de care beneficiaza din partea ONG-urilor este vital.

CUM A MODIFICAT RAZBOIUL DIN UCRAINA INTEGRAREA MIGRANTILOR

Razboiul din Ucraina, declanșat în 22 februarie 2022, a generat o uriașa criza umanitara: aproape o treime dintre ucraineni au fost fortati sa-și paraseasca casele. Aceasta reprezinta una dintre cele mai mari crize de stramutare de populatie din timpurile noastre. În Ucraina, peste 6,6 milioane de persoane raman stramutate fortat. Pana la data de 12 august 2022, UNHCR estimeaza ca exista peste 6,3 milioane de refugiati prezenti în Europa. Peste 3,8 milioane de refugiati din Ucraina s-au înregistrat pentru protectie temporara sau scheme nationale similare de protectie.

Peste 12,6 milioane de deplasari individuale din Ucraina au fost înregistrate începand cu 24 februarie 2022, cu peste 4,5 milioane de întoarceri în tara. În interiorul Ucrainei, foarte multi dintre cei care nu au parasit tara nu își pot satisface nevoile de baza, inclusiv pentru hrana, apa și medicamente. Furnizarea ajutorului de salvare ramane o provocare, cu o lipsa de acces umanitar sigur în zonele în care lupte intense sunt în desfașurare.6 În Romania, de la declanșarea acestei crize (25 februarie), la nivel national, au intrat 2.367.371 de cetateni ucraineni. Pe teritoriul Romaniei sunt, în acest moment aproximativ 87.000 de cetateni ucraineni. Dintre cei care au ales sa ramana pe teritoriul Romaniei, 4.387 au solicitat azil și 69.807 au permise de ședere temporara.

Organizatia Salvati Copiii evalueaza constant nevoile refugiatilor ucraineni și ofera asistenta umanitara la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, în Centrele de Cazare și Proceduri pentru Solicitantii de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrari, precum și în taberele de refugiati coordonate de IGSU și în punctele de stationare. Oferim servicii în cele 5 CRPCSA ale Inspectoratului General pentru Imigrari (Radauti, jud. Suceava, Galati, Șomcuta Mare, jud. Maramureș, Timișoara și București) și în doua tabere de refugiati IGSU și un punct de stationare unde acordam asistenta directa, consiliere informationala și derulam activitati pentru copii.

De la declanșarea acestei crize pana în prezent, Salvati Copiii a oferit pentru 180.727 de persoane, dintre care 101.121 de copii ucraineni și 79.606 de adulti (femei, varstnici, barbati cu derogare medicala, familii extinse) alimente de baza, produse de igiena, îmbracaminte, încaltaminte, pampers, suzete, biberoane, carucioare, port-bebe-uri, termosuri cu apa calda, jucarii, paturi și alte produse de imediat ajutor, cartele telefonice oferite gratuit de companiile de telefonie mobila, suport emotional, traducere și consiliere informationala - materiale de informare în limba ucraineana (informatii despre procedura de azil, mijloace de calatorie, spitale, harta și adresele centrelor pentru solicitantii de azil etc.).

RECOMANDARI

- Prezenta unui psiholog la interviul pentru acordarea unei forme de protectie realizat cu solicitantii de azil care au nevoie de garantii procedurale speciale (datorate printre altele, varstei, sexului, orientarii sexuale, identitatii de gen, unei dizabilitati, unei boli grave, unor afectiuni sau tulburari mentale sau ca urmare a torturii, violului sau altor forme grave de violenta psihologica, fizica sau sexuala etc.).

- Îmbunatatirea informarii solicitantilor de azil, atat în momentul initial al depunerii cererii și al primirii în centru, cat și ulterior, inclusiv în etapa judiciara a procedurii.

- Recunoașterea rolului vital al organizatiilor neguvernamentale în domeniul migratiei și asigurarea sprijinului institutional și financiar din partea autoritatilor publice.

- Îmbunatatirea formarii continue pentru avocatii care reprezinta solicitantii de azil pe parcursul procedurii de acordare a protectiei internationale.

- Încurajarea dezvoltarii retelelor locale pentru integrarea refugiatilor și a solicitantilor de azil.

- Dezvoltarea de cursuri de limba romana realizate în colaborare cu institutii publice și ONG-uri pentru depașirea barierei lingvistice.

- Diseminarea de informatii despre protectia împotriva traficului de persoane (inclusiv prin workshop-uri) pentru o mai buna protejare a migrantilor.

- Încurajarea schimburilor de experienta între principalii actori implicati în fenomenul migratiei din Romania și omologii din alte tari, pentru a identifica noi bune practici și solutii la problemele cu care se confrunta solicitantii de azil și beneficiarii de protectie internationala.

Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.