Arhitectura

"Arhitectura este fizionomia natiunilor" - afirma A. de Custine, iar Balzac o considera "... pana la un punct, expresia civilizatiei unui popor". Pierre Vago o defineste ca "arta, stiinta,tehnica, expresie a societatii, expresia personalitatii; fenomen deopotriva social si plastic, limbajul estetic al unei etici". Vago Pierre (n.20august 1910, Budapesta), important arhitect functionalist francez, toeretician si
publicist. Studiaza la Scoala Speciala de Arhitectura din Paris cu celebrul arhitect August Perret.

Arhitect si urbanist consacrat, devine redactor sef al revistei "L' Architecture d'ajourd-hui", general al Uniunii Internationale a Arhitectilor (1948), profesor onorific al Politehnicii
din Budapesta si al Universitatii din Stuttgart Intr-o definitie simpla, arhitectura este arta de a construi sau arta construirii edificiilor, in proportii si conform unor reguli determinate. Marele arhitect francez de origine elvetiana, Le Corbusier definea arhitectura ca:".. Un joc savant, corect si magnific al volumelor, combinate in
lumina".

Amploarea fenomenului constructiv, caracterul sau larg, atotcuprinzator, definesc arhitectura ca "Regina a artelor", E. Pelleton considera ca "Arta incepe prin arhitectura, baza si
cadrul celorlalte arte, carora le este suport si adapost totodata".
Arhitectura nu a fost niciodata socotita o "arta libera", in sine, ci dimpotriva, profund conditionata de mediul social. Conceptia functionalista isi are radacinile in gandirea antica
greaca, dupa care:

"Nu este un monument perfect decat cel ce este frumos, confortabil si solid totodata". Ea se dezvolta continuu pana in timpurile noastre, impletindu-se cu tehnica in asa masura incat inventia tehnica si materialele noi - isi disputa nu de putine ori - intaietatea, cu
modelarea plastica. Orice proces artistic include un anumit procentaj de tehnica, dar opera arhitecturala ramane rezultatul unei creatii artistice.