Calitatea stilului de viata

). Din acest motiv preferam definitia mai larga pe care Robert Stebbins o da stilului de viata, ca "set distinctiv de paternuri de comportament impartasite, care este organizat in jurul unui set coerent de interese sau conditii sociale, sau amandoua, care este justificat si explicat printr-un set de valori, atitudini si orientari si care, in anumite conditii, devine baza pentru o identitate sociala comuna a celor care il impartasesc" (Robert Stebbins, 1997, pag. 350)

Spre deosebire de definitiile date de Sobel (stilul de viata este "un mod de a trai distinctiv si de aici recognoscibil", 1981, pag.28) sau Chaney ("un mod de a folosi anumite bunuri, locuri si timpul, care este caracteristic unui grup", "un set de practici si atitudini care au sens intr-un contex particular", 1996, pag.5) cea mentionata anterior (discutabila in sensul ca postuleaza coerenta stilului de viata si pune sub semnul intrebarii capacitatea stilului de viata de a oferi identitate sociala participantilor la stilul respectiv de viata) are avantajul de a sublinia legatura intre comportamentul tangibil si valori, atitudini, orientari.

Valorile, atitudinile au un rol important in explicarea modului in care apar stilurile de viata si patternurile de comportament care le compun. Avantajul apare o data in plus, mai clar, in cazul cercetarilor legate de acest subiect, pentru ca indivizilor le este dificil sa separe, in viata de zi cu zi, propriile actiuni de motivele si intelesurile personale pe care le folosesc pentru a justifica aceste actiuni.

Folosirea unei asemenea definitii cuprinzatoare nu trebuie sa duca la confuzia intre cultura si stilul de viata, pentru ca, in ciuda faptului ca stilurile de viata sunt dependente de formele culturale, ele nu reprezinta totalitatea experientei sociale a unui grup.
Zablocki si Kanter (1976) fac distinctia intre ceea ce ei numesc "stiluri de viata clasice", generate de stratificarea socio-economica si "stilurile de viata alternative", aparute ca urmare a pierderii coerentei valorilor in societate. In categoria stilurilor de viata clasice (statusul socio economic este considerat ca determinantul principal al diferentierii stilurilor de viata) autorii citati includ trei tipuri largi: