Caracteristicile si domeniile de utilizare ale principalelor specii de lemn

Trimis la data: 2009-08-02
Materia: Comert
Nivel: Facultate
Pagini: 8
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: Cina Mandrau
Dimensiune: 22kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Datorita proprietatilor fizico-mecanice, care pot diferi substantial de la o specie la alta, fiecare esenta de lemn are anumite domenii de intrebuintare. Recunoasterea speciei de lemn si cunoasterea caracteristicilor, respectiv a domeniilor de utilizare, este importanta pentru obtinerea unor produse de calitate superioara. 1.2.1 Specii autohtone Speciile autohtone se clasifica din punct de vedere botanic in: specii de foioase si specii de rasinoase.

Cursuri similare:

Principalele specii de foioase, mentionate in ordinea importantei lor, sunt: fagul, stejarul, nucul, frasinul, ulmul, carpenul, salcamul, teiul, plopul, mesteacanul, aninul, paltinul.Fagul are un lemn de culoare alb-rosiatica, fara duramen sau cu duramen fals brun-rosiatic. Razele medulare sunt vizibile, formand oglinzi mari pe sectiunea radiala si lenticele pe sectiunea tangentiala. Inelele anuale sunt vizibile, fiind usor retrase in dreptul razelor medulare. Lemnul prezinta o textura fina.

Din punct de vedere al proprietatilor fizico-mecanice, lemnul de fag este un lemn omogen, tare si greu, prezentand contrageri mari. Este dens, cu fibra scurta, cu elasticitate si duritate medie. Se usuca usor, dar cu tendinta de crapare si deformare, putrezeste usor.Din punct de vedere tehnologic, lemnul de fag se prelucreaza usor, se preteaza la colorare, se incleiaza, se lacuieste si se lustruieste bine.
Lemnul de fag se intrebuinteaza la fabricarea parchetelor, placajului, mobilei obisnuite si curbate, in industria chimica la distilarea uscata etc.

Stejarul are un lemn cu alburn alb-galbui-brun si cu duramen brun-galbui pana la brun rosiatic. Razele medulare sunt bine conturate, inalte, formand oglinzi mari pe sectiunea radiala. Porii, dispusi inelar, sunt usor observabili cu ochiul liber, iar inelele anuale, delimitate de porii mari din lemnul timpuriu, sunt mari si mai neregulate. Lemnul de stejar are o textura uniforma, dar aspra, cu desene frumoase pe sectiunile longitudinale.

Lemnul de stejar este tare, greu, dens si cu contrageri mici. La uscare crapa si de aceea este supus unor regimuri de uscare lenta. Din punct de vedere tehnologic se prelucreaza si se finiseaza bine, avand o culoare frumoasa cand este lustruit natur sau cand este acoperit cu lacuri mate. Lemnul de stejar este utilizat la fabricarea furnirelor, panelelor, parchetului, mobilei, pervazurilor pentru usi si ferestre etc. Nucul. Sunt mai multe specii, cel mai intrebuintat fiind lemnul nucului comun.

Lemnul de nuc prezinta un alburn lat de culoare alb-cenusiu si un duramen brun-inchis cu dungi negricioase. Porii sunt uniform imprastiati, mari, vizibili cu ochiul liber si umpluti cu substante negricioase. Razele medulare fine formeaza oglinzi numeroase pe sectiune radiala. Lemnul de nuc are textura fina, cu desene frumoase, cele mai apreciate din punct de vedere estetic fiind cele ale lemnului situat spre radacina.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.