Carpatii romanesti

Trimis la data: 2011-05-27
Materia: Geografie
Nivel: Gimnaziu
Pagini: 16
Nota: 8.24 / 10
Downloads: 31
Autor: Gheorghe Matei
Dimensiune: 36kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Limita cu Podisul Sucevei - marcata de un aliniament de depresiuni cu localitatile : Vicovul de Sus, Marginea, Solca, Cacica, Paltinoasa.Limita dintre Carpati si subcarpati este o limita clara, frecvent se desfasoara depresiuni subcarpatice intinse, existand diferente de nivel de 300 m intre ele si munti, versantii montani sunt mai covarniti, bine impaduriti, vaile inguste in munte se largesc brusc la contactul cu subcarpatii , aparand poduri extinse de terasa cu asezari ; reginal apar si deosebiri, intre valea Moldovei si valea Nemtisorului : culmea Plesu este separata dee munte printr-o sa inalta de contact, trecerea se face intre flisul paleogen din munte si si molasa burdigaliana. Intre vaile Nemtisor si Bistrita limita apare foarte clara pe aliniamentul : Manastirea Neamt, Agapia, Varatec, Baltatesti, Piatra Neamt.se desfasoara la contactul dintre flisul paleogen dominant grezos carpatic si molasa miocena argilomarnoasa, intre culmi muntoase cu inaltimi de 800-1000 m, bine impadurite, versanti cu panta mare.

Cursuri similare:

In regiunea centrala desi raurile sunt puternic adancite nu au terase (apar terase la confluente si in zonele mai largi-Ariesul).Spre deosebire de aceasta situatie in depresiunile intramontane si in cele golf, terasele sunt mult mai numeroase si au o dezvoltare larga.

Terasele inferioare (2-3, 5-10, 15-20 m), au cea mai mare fecventa si extensiune si alcatuiesc vatra depresiunilor. Terasele de 55-60 m si cele de 30-40 m nu sunt limitate ca extensiune si sunt destul de fragmenate.

Terasele de 70-80 si 90-110 m apar rar, de regula fiind schitate la marginea depresiunilor sau ca umeri in defilee.In Muntii Banatului numarul teraselor scade de la Dunare spre afluenti si de asemenea numarul lor scade de la periferia muntilor spre interior.

Pentru Dunare sunt 8 terase generale si doua nivele locale T9 si T10.Pe Mures sunt 7 terase, pe Timis 6 terase, pe Cerna 5 terase, Poganis 2 terase.In Carpatii de Curbura terasele nu sunt foarte numeroase din cauza tectonicii rocilor moi ale flisului.Terasele din lungul vailor principale apar la 2-5, 8-10, 20-25 si 40-45 m ; frecventa mare o au primle trei nivele.Cele mai bine reprezentate tearse pe : Doftana, Prahova.

Terasele din Carpatii Meridionali au o desfasurare doar la culoarele vailor principale si la nivelul depresiunilor intramonane (Petrosani).Explicatia este legata de evolutia Meridionalilor ca blocuri cristaline inaltate in cuaternar intr-un ritm sustinut.In plus modelarea periglaciara din pleistocen a contribuit la modelarea multora dintre muntii preexistenti.

Ca urmare cu exceptia Oltului pe toate celelalte vai vor fi intalnite doar terase joase.Oltul reprezinta o situatie aparte pentru ca in lungul sau sunt bazinete depresionare mai largi.Au fost cartate sapte nivele de terase : primele trei nivele se regasesc in tot defileul iar podurile lor servesc ca suport pentru vatra asezarilor.

In Carpatii Orientali situatia este cea mai variata.Pe ansamblu la raurile principale au fost descrise 6-8 nivele generale.Acestora li se mai adauga inca 2-6 nivele la diferiti autori.Terasele cu altitudini mai mari de 30 m sunt intens fragmentate.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.