Climatologie aplicata

Trimis la data: 2008-05-07
Materia: Constructii
Nivel: Facultate
Pagini: 51
Nota: 9.80 / 10
Downloads: 16
Autor: Felicia
Dimensiune: 661kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Curs despre Climatologie aplicata
ELEMENTE DE CLIMATOLOGIE URBANA
1. Notiuni introductive. Scurt istoric.
Preocuparile legate de clima oraselor, aceasta din urma analizata prin comparatie cu zonele rurale din apropiere, sunt destul de vechi - inca de la sfarsitul sec.XIX. Ca stiinta, deci ca ramura a climatologiei, climatologia urbana s-a conturat la inceputul sec.XX, cand numarul lucrarilor stiintifice dedicate acestei teme a inceput sa creasca intr-un ritm accelerat. Pana spre 1980 acest numar a trecut de 2000, fara a include si lucrarile care ating doar indirect problemele legate de clima oraselor.

Cursuri similare:

Climatologie aplicata
Numarul crecand al lucrarilor de profil reflecta interesul societatii moderne fata de diversele aspecte ale influentei antropice asupra mediului inconjurator - in cazul de fata mediul urban. Acest interes a stat la originea multor cercetari sistematice (pe baza de programe de cercetare derulate pe perioade de ani de zile si in diferite orase), cercetari organizate in diferite tari (mai ales dezvoltate).

Se poate pune, in mod legitim, intrebarea: de ce apar atat de multe lucrari axate pe problemele climatologiei urbane?
- in primul rand datorita faptului ca orasele, impreuna cu zonele preorasenesti (periurbane) au crescut in secolul trecut pana la dimensiuni gigantice, populatia urbana depasind in prezent pe cea care locuieste in mediul rural;
- in al doilea rand, diferitele forme de activitate umana exercita influente locale asupra atmosferei, influenta a caror intensitate va creste pe masura cresterii oraselor.

Astfel, potrivit estimarilor ONU in anul 2000 traiau pe Glob cca. 6 miliarde de oameni, din care jumatate in orase; in tarile dezvoltate, in care traiesc cca. 1,5 milioane de oameni, populatia urbana este de aproape 80%. Este clar ca traiul unei asemenea mase umane colosale in orase determina si va determina in continuare modificari locale de climat, mai alers sub raport termic. Pe de alta parte transportul urban, satisfacerea trebuintelor materiale, diversele activitati economice duc la eliminarea in atmosfera a noi si noi cantitati de substante poluante. Toate acestea vor modifica semnificativ climatul urban, dar si sistemul ecologic urban in intregul sau. Prin urmare climatul urban este doar o parte a unei probleme mai complexe careia socitatea umana trebuie sa-i gaseasca solutii.

Inca de la aparitia primelor orase ale lumii antice oamenii au observat ca aerul urban se deosebeste de cel din zona rurala inconjuratoare. Nasul omului - acest analizator chimic extrem de sensibil - i-a sugerat acestuia ca orasul este un mediu neprielnic mai ales din cauza poluarii aerului. Intr-adevar, chiar daca de-a lungul veacurilor sursele de poluare s-au schimbat, simbolul atmosferei urbane a ramas si in prezent aerul poluat.

Mentiuni despre poluarea aerului cu fum in Roma antica apar deja in anul 24 i.e.n., dar si in Odele lui Horatiu (65-8 i.e.n.) sau in scrierile lui Seneca (3 i.e.n.-65 e.n.).

La inceputul Evului mediu exemplul tipic de oras poluat il constituia Londra. Inca de la 1273 era in vigoare un ordin care interzicea arderea carbunelui in sobe, interdictie ce a fost reinnoita in sec.XIV si XVI de catre regii Angliei. In 1661 naturalistul John Evelin scria un pamflet contra utilizarii carbunelui in industrie, din care oferim spre ilustrare un citat:

"In vreme ce in toate celelalte locuri aerul este clar si curat, aici (in oras, N.N.) atarna un asemenea nor de negura incat Soarele, care da lumina zilei oriunde, abia patrunde in oras. Calatorul obosit mai degraba simte mirosul de la multe mile distanta, decat vede orasul spre care se indreapta."

Dupa sec.XVII problema poluarii aerului londonez a fost dezbatuta timp de peste 300 de ani, pana la cunoscuta tragedie din 1952 in care au murit cca. 4000 de persoane; ulterior a fost votata o lege care interzice total emisiile de fum in Londra si in alte orase britanice.
In analele climatologiei urbane un nume de referinta este cel al Luke Howard, care in 1812 publica o carte despre climatul Londrei, prima monografie pe o asemenea tema.

Howard a evidentiat cele mai importante schimbari ale regimului elementelor climatice in interiorul orasului si a dat, printre altele, o descriere-model pentru cateva tipuri de "ceata urbana" (termenul ii apartine). Tot Howard e evidentit, primul, diferenta de temperatura dintre centrul orasului si zona periurbana, pe baza de masuratori efectuate de-a lungul a 10 ani (1807-1816); el a argumentat astfel, pentru prima oara, ideea ca orasul este o adevarata "insula de caldura" in cadrul regiunii inconjuratoare.

Tot in sec. XIX (pe la 1870) meteorologul francez E. Renou argumenteaza si el diferenta de temperatura in favoarea orasului, in cazul Parisului. Printre altele Renou observa primul ca diferenta termica dintre oras si zona inconjuratoare este maxima seara, in conditii de cer senin si calm atmosferic (de ce?...).

In urmatorii 50 de ani au au aparut multe monografii dedicate climei unor orase europene. Majoritatea se axau pe discutarea diferentelor climatice dintre oras si zona rurala din jur, fara a incerca sa studieze sistematic acest fenomen si nici sa-i explice cauzele. Abia lucrarile lui W.Schmidt (1917, 1927) s-au oprit pe larg asupra cauzelor diferentelor mentionate, pe baza masuratorilor microclimatice efectuate in interiorul orasului.

Clima orasului Munchen a fost studiata de A.Schmauss (1927), primul care a argumentat cresterea cantitatilor de precipitatii in partea "de sub vant" a orasului.

Dupa al II-lea razboi mondial orasele au inceput sa creasca rapid in suprafata. Dezvoltarea industriei, activitatea economica tipic urbana au fost insotite de modificari dramatice ale transparentei atmosferei urbane, ale compozitiei aerului si ale altor parametri, fapt ce a stimulat diversificarea cercetarilor de profil. Erau lucrari care aveau nu numai scopuri teoretic-explicative, ci si practice - in speta reducerea pericolului / consecintelor modificarilor mentionate. In plus, reconstruirea oraselor distruse in timpul razboiului a generat un interes crescand si a creat posibilitatea pentru includerea factorilor climatici in activitatea de planificare urbana.

2. Problema modificarii locale a climatului
Simturile umane, indeosebi mirosul si vazul, pot identifica direct unele efecte ale influentei orasului asupra atmosferei. Evaluarea cantitativa a modificarilor climatului la scara locala, insa, nu se poate realiza decat prin metode stiintifice.

Daca avem in vedere elementele meteo (temperatura aerului, umiditatea acestuia, vantul, precipitatiile etc.), este destul de dificil de evaluat influenta orasului asupra stratului inferior al atmosferei; inca si mai greu pot fi lamurite cauzele fizice ale modificarilor identificate prin masuratori si observatii.

Una din principalele dificultati este legata de ceea ce numim asezarea orasului in teritoriu. De regula locul unde ia nastere un oras nu este ales la intamplare: astfel, deseori orasele antice erau construite in apropierea raurilor, care serveau drept cai de comunicatie si, eventual, surse de apa potabila; in acelasi timp erau alese locurile mai avantajoase pentru aparare in cazul atacurilor dusmane; alteori amplasarea in teritoriu era dictata de prezenta in apropiere a unor zacaminte de substante minerale utile; in cazul oraselor litorale, erau preferate de regula golfurile s.a.m.d.

In oricare din variante, in majoritatea cazurilor relieful sit-ului este destul de complex, incat caracteristicile sale micro- si mezoclimatice se deosebeau de cele ale zonei inconjuratoare inca inainte de aparitia orasului. In aceste conditii simpla comparare a datelor de la o statie meteo din interiorul orasului cu datele de la o statie dinafara (de regula langa aeroporturi) nu permite obtinerea de informatii relevante asupra particularitatilor climatice ale oraselor; doar in situatia cand avem de-a face cu un relief plan (campie neteda) comparatiile de acest fel sunt relativ satisfacatoare.

In fapt, pentru evaluarea corecta a influentei orasului asupra climatului local este necesara o asemenea fericita conjunctura de imprejurari in care sa dispunem de 2 siruri de date: unul care sa reflecte conditiile climatice din oras, iar celalalt caracteristicile climatice ale aceluiasi teritoriu, dar inainte de aparitia orasului (cel de-al doilea, fireste, este preferabil sa fie cat mai lung...). Este clar ca in practica o asemenea conjunctura apare extrem de rar.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.