Competenta de comunicare asertiva

Asumarea unei conduite pasive nu aplaneaza conflictele in mod autentic. In acest caz, este vorba mai mult despre o amanare a exprimarii propriilor opinii si sentimente si a luarii unor decizii importante pentru viata noastra. Avantajul pe termen scurt se intoarce, in timp, impotriva noastra. Daca, in cadrul unei relatii, avem in spate o intreaga istorie de implicare pasiva din partea noastra in luarea deciziilor, este posibil ca, in momentul in care luam atitudine in legatura cu lucrurile care ne privesc personal, partenerii nostri, nefiind invatati cu un astfel de comportament, sa nu ne mai accepte implicarea.

Este momentul in care toate tensiunile acumulate ies la suprfata si relatia insasi are de suferit. Asumarea unei conduite ostile ne scuteste, aparent, de mari frustrari pentru ca ne folosim de ceilalti cat putem de mult si eliminam brutal orice focar de tensiune si conflict. Problema apare ulterior - vom sesiza ca o astfel de conduita ostila nu pate fi asumata in orice tip de situatie formala, motiv de disfunctii in integrarea profesionala, spre exemplu, si ca cei de jur vor incepe sa ne evite. Viata noastra de relatie va avea in acest caz de suferit.

Asertivitatea nu presupune nici renuntare nici lipsa de combativitate. Raspunsul asertiv nu este intotdeauna usor. El reclama adesea o alegere constienta, un mare grad de flexibilitate si abilitate, curaj si incredere in procesul comunicarii. In urma experientei pe care o au in desfasurarea seminariilor pe tema rezolvarii conflictelor si in practica resurselor umane, Helena CORNELUIS si Shoshana FAIRE (1996), prezinta in lucrarea lor "Stiinta rezolvarii conflictelor" o serie de strategii sigure pentru a ajunge la o comunicare asertiva.

In viziunea lor, atunci cand vrem sa spunem ceva cuiva, dar nu dorim sa-l determinam sa treaca in defensiva, formularea unei propozitii care incepe cu "EU" ar putea fi o solutie. Utilizarea asertiunii EU se bazeaza pe un algoritm simplu si vizeaza urmatoarele etape: