Comunicarea mediatica. Teorii si metode. Functii si efecte

Trimis la data: 2010-08-21
Materia: Comunicare
Nivel: Facultate
Pagini: 3
Nota: 7.97 / 10
Downloads: 162
Autor: Alin Burdea
Dimensiune: 14kb
Voturi: 9
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Inflenta mass-media (efectele) - Efect inseamna "toate modificarile la nivel individual sau social pe care le produc mass-media prin tipul lor de mesaje" (Maletzke). Teoria influentei mass-media tine seama de dimensiunile efectelor.cine suporta efectul - la nivel individual, de grup si social;natura efectelor (de ordin cognitiv sau de ordin comportamental);durata efectului - interval de timp care se scurge intre emisia mesajului si momentul in care se poate inregistra un oarecare efect. Exista trei tipuri de efecte: efecte pe termen scurt (pana la 6 zile), efecte pe termen mediu (7-30 zile), efecte pe termen lung (peste o luna).

Cursuri similare:

Factorii care influenteaza actiunea mediatica:atentia selectiva (selective exposure);comunicarea in doua trepte (two-step-flow of communication).Atentia selectiva: necesitatea selectiei. Exista doua tipuri de selectivitate: selectivitatea de facto si selectivitatea motivata. Selectivitatea de facto se refera la tendinta de a selecta informatia conform predispozitiilor. Publicul se indreapta spre acele emisiuni sau programe care corespund propriilor interese, atitudini sau opinii. Selectivitatea motivata - selectia se face constient, conform conceptiei de viata.

Comunicarea in doua trepte: liderii de opinie Comunicarea mediatica nu se deschide, direct, tuturor. In contactele sau discutiile personale, informatia constiuie obiectul unor relatari ulterioare. Liderul de opinie se orienteaza spre comunicarea mediatica, mai mult decat ceilalti membri ai grupului sau. Liderul de opinie are tendinta sa prezinte informatia intr-o maniera care face ca informatia sa confirme conceptele si normele de viata ale lui si ale grupului sau. Abordarea "in trepte" este specifica anilor '50. Expansiunea a condus la revizuirea teoriei si impartirea comunicarii in doua procese - fluxul informatiei si fluxul influentei.

Efectele la micronivel - Disonanta si consonanta
Disonanta intervine cand sursa (emitentul) nu este apreciata sau credibila, iar receptorul nu se asteapta ca opiniile emitentului sa coincida cu ale sale. Consonanta apare cand, primind un mesaj dintr-o sursa pe care o considera valoroasa, receptorul preia opiniile/ideile emitentului, acestea coincizand cu universul sau de opinie.
Societatea ca obiectiv: macroefectele - In cadrul unor macromodele, efectele mediatice au acceptiunea de efecte pe termen lung si de efecte indirecte.

Trei teorii domina cercetarea macroefectelor mediatice: agenda-setting (teoria agendarii), Schweigerspirale (teoria spiralei tacerii) si cunoasterea diferentiala (teoria prapastiei cognitive).
Teoria agendarii - Mass-media fixeaza agenda publica. Ele sunt acelea care, ca urmare a procesului de selectie si focalizare a faptelor sociale, desemneaza prioritatea subiectelor de discutie pe ordinea de zi. Mass-media impun subiectele. Teoria agendarii: publicul da importanta exact acelor subiecte care se bucura de atentia mediatica. Exista deci doua tipuri de agendare: agendarea mediatica si agendarea publica. Agenda publica contine trei subpuncte:

Agenda intrapersonala - contine subiecte de importanta exclusiv personala;Agenda interpersonala - contine subiectele importante pentru contactele sociale;Agenda comunitatii - subiecte de importanta generala, pentru intreaga societate.Spirala tacerii (Schweigspirale) - Definitie: Opinia publica obliga individul sa se retina, sa nu-si divulge propriile. Cheia teoriei este deosebirea dintre televiziune si celelalte mass-media. Televiziunea este un mediu prin excelenta non-selectiv: oamenii se uita la TV fara sa se intrebe ce fel de imagini le trec prin fata ochilor.

In cazul presei scrise, fiecare isi alege ziarul sau revista preferata. Un mediu non-selectiv, cum este televiziunea, are o influenta mai mare asupra publicului. In cazul consumului non-selectiv, lipseste selectivitatea, primul "zid de aparare" impotriva influentei mediatice.
Teoria prapastiei cognitive si a cresterii diferentiale a cunoasterii - Definitie: Prin consumul mediatic, persoanele cu un statut social-economic inalt (venituri ridicate si educatie superioara) acumuleaza mai rapid si mai multe cunostinte decat persoanele cu un statut social inferior. Mass-media ofera primului grup un mai mare profit de cunoastere. (Tichenon, Donohue si Olien).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.