Continutul gestiunii ciclului de exploatare

Cresterea volumului aprovizionarii, al productiei si desfacerii, precum si cheltuielilor de productie, este insotita, in general, de o sporire a activelor circulante. Gestionarea eficienta a resurselor reclama ca sporul productiei (al cifrei de afaceri) sa-l depaseasca pe cel al activelor circulante. Reducerea cheltuielilor are un dublu efect favorabil, determinind, atat cresterea rentabilitatii cat si diminuarea volumului activelor circulante.

In privinta vitezei de rotatie, mentionam ca accelerarea acesteia influenteaza in sensul reducerii activelor circulante, al cresterii gradului de lichiditate al acestora, degajind fonduri ce pot fi plasate rentabil, lichidabil si sigur in alte activitati. Incetinirea vitezei de rotatie atrage dupa sine o crestere a activelor circulante, o imobilizare (blocare) de fonduri, reducind eficienta utilizarii capitalurilor.

Rentabilitatea pasivelor circulante presupune reducerea costurilor de procurare a capitalurilor necesare, cresterea preponderentei surselor atrase, adica a decalajelor de plati favorabile ce rezulta din datoriile catre furnizori, salariati, buget etc.
Pentru a raspunde nevoii de diminuare a riscului, gestiunea activelor circulante urmareste eliminarea rupturii de stoc, a lipsei de lichiditati, a intreruperilor accidentale in aprovizionare, functionare, livrare etc. Aceasta situatie reclama constituirea unui stoc de siguranta, care insa determina o crestere a costurilor de exploatare si implicit o diminuare a rentabilitatii.

In privinta pasivelor circulante, diminuarea riscului presupune reducerea sau eliminarea deficitului de capitaluri temporare solicitate de ciclul de exploatare, cresterea autonomiei financiare a ciclului de exploatare. Pentru aceasta se constituie la nivelul pasivelor circulante un fond de rulment, reprezentand surplusul de resurse permanente, necesar pentru a pune in siguranta echilibrul financiar pe termen scurt.