Curs - Lucian Blaga

Trimis la data: 2010-06-22 Materia: Agronomie Nivel: Gimnaziu Pagini: 109 Nota: / 10 Downloads: 8
Autor: Paula Stoian Dimensiune: 207kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
S-a nascut la 9 mai 1895, in satul Lancram, langa Sebes - Alba. Era al noualea copil, ultimul, al preotului ortodox Isidor Blaga si al Anei (n. Moga) de origine aromana. Bunicul dinspre tata, Simion Blaga, a fost, de asemenea, preot, iar familia mamei a dat si ea, de-a lungul vremurilor, cativa preoti si un episcop al Sibiului. Desi preot, tatal lui Blaga avea lecturi filosofice germane, in special Kant, si, spirit intreprinzator, era preocupat de noutatile tehnice si de exploatatia moderna a pamantului in agricultura. Unchiul poetului, Iosif Blaga, a fost profesor de liceu (preda disciplinele filosofice), fiind cunoscut ca autor al unei apreciate lucrari de estetica a teatrului, Teoria dramei, de curand reeditata.

Studiile primare (1902 - 1906) le-a facut in Lancram si la scoala germana din Sebes, urmate de Liceul "Andrei Saguna" din Brasov (1906 - 1914), unde era profesor si fratele cel mai mare, Liviu, la "Scoala Reala". Alti doi frati, Liciniu si Longin, erau, de asemenea, elevi in Brasov, in timp ce Lionel studia dreptul la Budapesta (toti fratii Blaga au nume "convergente" care incep cu aceeasi litera "L").

Moartea neasteptata a tatalui (1908) il determina sa faca in particular anul III, dar, din alte motive, si ultimele doua clase de liceu. Ca si la scoala primara, a fost un elev stralucit, clasificat mereu printre primii in clasa. Pasiunea pentru lecturile serioase o datoreaza descoperirii unui fragment din Faust, intr-un numar mai vechi al revistei Convorbiri literare. Tot in aceasta revista citeste din textele filosofice ale lui Vasile Conta, care-i trezesc gustul pentru metafizica.

O vreme, lecturile literare ii sunt orientate de Aron Cotrus, mai mare cu patru ani, elev la acelasi liceu. In anul 1910, e cuprins "din nou de un val liric", cum scrie in Hronicul si cantecul varstelor. Debuteaza cu un poem in Tribuna din Arad, urmat de un altul, insa e refuzat politicos de Luceafarul din Sibiu, care-i reprosa preferinta pentru versul liber. Marcat de acest esec, lasa de-o parte preocuparile literare, si se indreapta/ e atras irezistibil spre filosofie. Rareori mai scrie versuri si numai ocazional, pe care apoi le da foc.

Ii citeste, in schimb, cu febrilitate pe Kant, Platon, Spinoza, Schopenhauer, pe naturalistul Haeckel (Enigmele lumii, o carte de popularizare), si scrie un eseu filosofic despre vis, pornind de la studiul lui Vaschide. Il descopera singur pe Bergson (prima data in timpul excursiei in Italia, in aprilie 1911, apoi la Brasov), a carui lectura ii produce o adevarata revelatie. Un var de-al doilea, Simion Lasita, mai in varsta, petrecuse vreo sapte ani la Jena, frecventand cursuri de filosofie la Universitate, unde il cunoaste pe Rudolf Eucken.

Cind revine in Lancram, aduce o bogata biblioteca filosofica, din care se va infrupta cu asiduitate si tanarul Blaga. Scrie in Hronic: "M-am aruncat ca un incendiu asupra cartilor lui Simion. El isi manifesta cu o miscatoare amabilitate bucuria ca putea sa mi le imprumute. In fiecare saptamana ma duceam pana la Lancram sa-mi aduc altele si altele. Metafizica devenea tot mai mult viciul meu fara leac, demonica patima.

Dincolo de orice rezerve kantiene, incepeam sa-mi alcatuiesc noi criterii de apreciere a creatiilor metafizice in calitatea lor de creatii ca atare si intram in robia lor cu un sentiment de sacra betie." (p. 96) Debutul filosofic va fi un eseu despre intuitia bergsoniana, in Romanul din Arad (1914), semnand, din prudenta, cu psudonimul Ion Albu. Era elev la liceu si inca nu uitase ce patise cu Luceafarul.

In acelasi an isi trece bacalaureatul, remarcandu-se indeosebi cu raspunsurile date la proba de fizica si matematica. Tinarul absolvent era la curent cu ultimele noutati stiintifice in teoria relativitatii a lui Einstein si matematicile moderne noneuclidiene. Cu numai cateva luni inainte elaborase un studiu original despre "numar" si "judecatile matematice", incercand sa dea o noua solutie teoriei kantiene, alta decat acelea oferite de Stuart Mill si Henri Poincare.

Din pacate, articolul, trimis unei redactii, s-a pierdut. Poate ca unele idei si sugestii de aici le va fi dezvoltat mai tarziu in Experimentul si spiritul matematic, lucrare scrisa in anii '50, publicata postum.

Stiri
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.