Demografie si geografie istorica

Trimis la data: 2010-04-08
Materia: Geografie
Nivel: Facultate
Pagini: 3
Nota: 9.75 / 10
Downloads: 0
Autor: Ionela Raducan
Dimensiune: 13kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Izvoarele demografiei istorice
- primele recensaminte s-au facut in Egiptul antic, dar si in China (aprox 2000 B.C.), in IR aveau un caracter militar, fiind periodice (la 4 ani) - mai putin scopuri fiscale
- sec V-X, Europa - scadere a populatiei datorita invaziei migratorilor si evenimentelor asociate acestui fenomen; surse:polypticele - de la vechile manastiri din Franta, Germania de azi; s-au gasit si in GB (aprox 1086), Venetia; sunt asemenea unor recensaminte sau registre fiscale; sunt lacunare

Cursuri similare:

- in Evul Mediu cresc numeric sursele, dar nu sunt inca surse exacte
- sec XI, Transilvania - suprafata de aproximativ 100.000 kmAC; s-a estimat ca erau aproximativ 300.000 locuitori - cum anume? Printr-un studiu comparativ ce a luat ca punct de pornire recensamantul din Anglia, din 1086 - din care reiesea un numar de aprox 1 milion locuitori; apoi, s-a estimat ca si in Ungaria erau proabil 1 milion de locuitori (presupunand o densitate de 5 locuitori pe kmAC); presupunand ca in Transilvania densitatea ar fi mai mica (3 locuitori pe kmAC) din cauza faptului ca e o zona muntoasa, inalta ajungem la cifra de aproximativ 300.000 locuitori

- sec XII, creste numarul de locuitori din Transilvania; densitatea presupusa e acum de 4 locuitori pe kmAC; tot din sec XII apar primele mentiuni documentare ale asezarilor umane -alta metoda de a estima numarul locuitorilor;ipoteza: un sat are o populatie de aproximativ 100 locuitori, divizati in 30 gospodarii, cu o medie de 3,5 oameni/gospodarie; se ia in calcul cate asezari sunt atestate etc

- sec XIV: estimari mai putin exacte; apar Registrele de dijme papale - inregistreaza contributia pe localitati si numele preotilor catolici; se tine cont de faptul ca contributia era proportionala cu numarul locuitorilor - se pot face estimari; precizare: doar populatia catolica platea dijma fata de papa; aprox 950 de parohii ce platesc; nu exista alte surse de informatie pentru demografia istorica pt sec XIV

- sec XV: apar registrele de socoteli ale oraselor (eg: Sibiu, Cluj, Brasov, Bistrita) - asemenea unor caiete ce intregistreaza plata contributiei fiecarui orasean (cives) in visteria orasului; inregistreaza si cheltuielile; putem estima numarul de locuitori, orasenii de drept si numarul locuitorilor din zona orasului; insa aceste registre lasa deoparte o suprafata imensa a Transilvaniei

- sec XVI - apar URBARIILE - asemenea unor conscrieri fiscale facute la dispozitia oficialilor; scop: inventarierea populatiei contribuabile; nu exista pentru Transilvania, ci doar pentru Partium si mai ales pentru cetatile ce functionau la marginea Transilvaniei: Siria (1525), Chioar (1556), Cetatea de Balta (1553), Cetatea Gherla (1553), Oradea, Hunedoara
- urbariile sunt primele surse statistice demne de luat in seama; specifica numele contribuabililor, conducatorilor; scopul primar: obligatiile militare

- pentru Moldova, TR - sursele sunt mai sarace; de exemplu, pentru sec XVI s-a calculat estimativ numarul de locuitori in functie de numarul de soldati din armata lui Stefan cel Mare la 1475, 1476; ar fi luptat aprox 40.000 de oameni si s-a considerat ca ar fi reprezentat aprox 1/10 din populatia Moldovei; asa ajungem la o cifra a populatiei de aprox 400.000-500.000 locuitori;

- sfarsitul sec XVI, 1591: apare un fel de catastif pentru Moldova; il putem compara cu urbariile din Transilvania; inregistreaza populatia contribuabila; lasa afara pe cei ce nu contribuie: boieri, negustori, mestesugari, calugari; inregistreaza 47.217 gospodarii = N; N X 4 - ar fi populatia - rezulta aprox 200.000 locuitori contribuabili; adaugam pe cei scutiti + razesii + orasenii, slujitorii, robii si ajugem la aprox 400.000 locuitori

- sec XVII - mai exact, pentru perioada principatului in Transilvania
-noutati:
1. hotararile dietale; anual: se intrunea Dieta Transilvaniei sub conducerea principelui; se discuta contributia/darea pe anul urmator; estimarea se face tinand cont de unitatile contribuabile - POARTA FISCALA - o anumita suma/comitat sau pentru scaunele sasesti/secuiesti;
eg: generalul Basta - cele mai exacte situatii cu contributia/porti
-nobilii nu prea aveau interesul sa declare numarul real de unitati contribuabile

2. dupa mijlocul sec XVII, IO ia masuri pentru a intocmi o evidenta a populatiei - DEFTERELE - dar nu le cunoastem in original, ci doar prin intermediul unor copii discutabile; eg: Apaffyi - a avut nevoie de ele pentru a reglementa hotarul pasalac - principat; defterele au inregistrat toate asezarile din pasalac, DAR e ciudat ca ajung pana la Gilau - depasind hotarele pasalacului; nu corespundeau realitatii (OARE?) - cel putin asta au incercat sa demonstreze diplomatii transilvaneni din epoca, pentru ca lor nu le conveneau rezultatele

3. lustrele secuiesti - asemenea unor conscrieri ale secuilor, a obligatiilor lor militare; estimari ale populatiei secuiesti pentru sec XVI-XVII
4. inventarele - intocmite pentru toate domeniile fiscale cand se schimbau principii; in inventar e inclusa si partea umana - poti reconstitui populatia pe anumite zone
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.