Doctrine economice clasice

Trimis la data: 2010-10-16
Materia: Economie
Nivel: Facultate
Pagini: 7
Nota: 9.89 / 10
Downloads: 0
Autor: Andra_E
Dimensiune: 20kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
iZ A doua jumatate a secolului al XIX-lea a ramas in istoria gandirii economice si printr-o celebra disputa, cunoscuta si sub numele de A©cearta pentru metodaA>>, care opunea partizanii si adversarii metodei abstractizarii a clasicilor.
iZ Acest conflict de idei, sub aparentele analizei pur stiintifice, ascundea opozitia fundamentala dintre politica economica inspirata de liberalism si politica economica inspirata de etatism, protectionism si interventionism.

Cursuri similare:

iZ Economistii, adepti ai metodei abstractizarii, sunt fondatorii microeconomei traditionale, iar oponentii lor sunt initiatorii economiei sociale si institutionalismului.
iZ A©Cearta pentru metodaA>> aaratat cum se poate transforma un conflict din stiinta intr-o controversa ideologica; A©cearta pentru metodaA>> a creat un clivaj ireversibil intre cercetatorii economiei, confirmand ca neangajarea este o minciuna prin omisiune.

iZ Sursele A©disputei pentru metodaA>> se gasesc in miscarile stiintifice succesive in gandirea economica, din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, declansate in Germania, indeosebi scoala istorica si in precursorii lor: S. de Sismondi si Fr. List.
iZ Ideile scolii istorice erau indreptate impotriva economiei politice a clasicilor, critica istoristilor acuzand, atat tendinta acesteia de a fi redusa la un numar mic de principii teoretice, formulate asemenea postulatelor geometrice, cat si aria redusa a subiectelor economice

SISMONDI (1773-1842):
Doctrina caii de mijloc
iZ a reformulat obiectivele cercetarii economice: din punct de vedere teoretic, interesul economiei politice consta in explicarea crizelor, iar din punct de vedere practic, interesul economiei politice era sa gaseasca mijloacele prevenirii crizelor si imbunatatirii situatiei lucratorilor. a sustinut idei si conceptii anti-industriale, anti-capitaliste, anti-concurentiale, intre care: suprimarea recompenselor pentru inventii si pentru fabricanti, mentinerea meseriilor pentru a bloca pe cat posibil invazia fabricilor, suspendarea oricarei actiuni guvernamentale care sustinea, intr-o forma sau alta, dezvoltarea industriala

iZ S. arbitra intre principiile liberale, pe care le accepta, si realitatea economica si sociala, careia ii contesta binefacerile capitalismului industrial, punandu-i in cont precaritatea conditiilor de trai si crizele sociale de la inceputul secolului al XIX-lea
iZ S. propunea o solutie care sa elimine cauza contradictiilor sociale - plusvaloarea - modificand structura productiei, in sensul producerii bunurilor nu in functie de profit, ci in functie de utilitatea lor. In acest fel, disparea cauza contradictiei si a exploatarii.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.