Drept bancar

Trimis la data: 2010-11-08
Materia: Drept
Nivel: Facultate
Pagini: 54
Nota: 4.91 / 10
Downloads: 328
Autor: Ingrid Fox
Dimensiune: 60kb
Voturi: 8
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Originea practicilor bancare se pierde in negura timpurilor, dar cel mai vechi edificiu bancar cunoscut sunt tablele de contabilitate descoperite de arheologi in Mesopotamia sub ruinele templului Uruc (acest templu rosu dateaza din perioada anilor 3400-3200 i.H.). Legatura cu templul este foarte interesanta pentru ca in antichitate templele erau nu numai lacase de cult, ci totodata si locuri de adapostire a bogatiilor.
In Orientul antic sunt doua prevederi care arata interesul autoritatilor de a controla imprumuturile cu dobanda
Codul Hammurabi prevedea ca toate contractele de imprumut trebuie vizate de functionari regali

Iar Biblia, in cartea "Exodul" edicta porunca potrivit careia: "Daca vei imprumuta cuiva din poporul meu, saracului de langa tine, nu te vei purta cu el ca un creditor si nu ii vei cere dobanda".
In Grecia antica catre sec VI i.H. fiecare oras comercial si fiecare sanctuar incep sa emite moneda proprie.

In Atena legile lui Solon legalizau dobanda, iar preotii din Delos si din alte temple faceau operatiuni de banca cu numerar sau cu bunuri. Pe de alta parte, mai multe cetati grecesti, in scopul de a combate camata si pentru a se sustrage influentei exercitate de Atena si Delos, au decis ca incepand din secolul IV i.H. sa constituie banci publice administrate sau controlate de functionari. Pe langa rolul propriu-zis bancar, aceste banci mai aveau sarcina strangerii impozitelor si dreptul de a bate moneda.

In Roma antica, fiindca romanii erau un popor mai degraba de agricultori decat de comercianti, ei nu s-au lasat atrasi deodata cu grecii de activitati bancare. Dupa cuceririle romane care au stabilit contacte intre Roma si popoarele mediteranene au aparut dupa modelul grecesc bancheri privati si banci publice. Bancherii privati, cei mai multi venind din Grecia si din sudul Italiei, s-au instalat in Forum, in mici birouri (tabernae), inchiriate de stat.

De aici ei s-au raspandit in intreaga lume latina, raspandirea fiind favorizata de faptul ca dobanda limitata la Roma era in schimb liberalizata in provincie. Bancile publice (mensae) imprastiate in provincie aveau un birou central la Roma, colaboratorii lor fiind denumiti mensarii sau collectarii.

Independent de bancherii privati si de bancile publice actionau manuitorii de bani, numiti negociatores care insoteau armatele romane in cautare de afaceri, practicand imprumuturi pe termen scurt si operatiuni de schimb.

Evul Mediu Crestin se caracterizeaza prin aceea ca adeptii noii religii crestine se ridicau impotriva ideii de dobanda. In anul 325 Conciliul din Niceea a interzis clerului sa acorde imprumuturi cu dobanda. Aceasta nu a impiedicat ca bancile sa cunoasca o prosperitate continua in Bizant, unde in secolul al VI-lea Justinian codifica ururile romane in domeniul bancar. Dimpotriva, mai receptiv la poruncile bisericii, Occidentul adopta masuri drastice.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.