Drept comercial roman

Trimis la data: 2010-05-20
Materia: Drept
Nivel: Facultate
Pagini: 172
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: Greta_I
Dimensiune: 229kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Pentru stabilirea obiectului dreptului comercial in literatura de specialitate s-au conturat doua teorii, ce ofera criteriile de comercialitate prin care se definesc actele, faptele juridice si operatiunilor economice comerciale .
Potrivit primului criteriu, denumit obiectiv dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comertului, adica actelor juridice, faptelor juridice si operatiunilor economice calificate de lege ca fiind de comert indiferent de persoana care le savarseste.
Potrivit celui de-al doilea criteriu denumit subiectiv dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comerciantilor.
Precizari prealabile. Notiune. Prin folosirea notiunii de "fapte de comert" legiuitorul roman se indeparteaza atat de modelul sau, codul de comert italian cat si de codul comercial francez (ati de commercio, actes de commerce). Pentru cei ce apreciaza ca reglementarea romana se deosebeste de cea de origine, argumentul consta in aceea ca in teoria dreptului actele juridice se disting de faptele cu semnificatie juridica.

Actele juridice sunt manifestari de vointa facute cu intentia de a produce efecte juridice, in timp ce faptele juridice (stricto sensu) sunt actiuni ale omului facute fara intentia de a produce efecte juridice, acestea producandu-se in virtutea legii, independent de vointa autorilor.Utilizarea de catre legiuitor a notiunii de "fapte de comert" nu ramane fara consecinte juridice, deoarece consideram ca termenul ca atare are un inteles mai larg, desemnand toate operatiunile de comert.Prin urmare, notiunea de fapte de comert cuprinde atat "actele juridice de comert, cat si faptele juridice, stricto sensu, de comert.

Intentia legiuitorului este de a supune legii comerciale nu numai obligatiile izvorate din acte juridice, ci si obligatiile nascute din fapte juridice ilicite (imbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata si gestiunea de afaceri) sau ilicite (fapte de concurenta neloiala).
Art. 3 C. com. prevede: "Legea considera ca fapte de comert..." si enumera 20 dintre acestea, fara sa le defineasca, ca atare. In opinia pe care o imbratisam, enumerarea amintita are caracter enuntiativ, exemplificativ iar nu limitativ. Aceasta inseamna ca, la enumerarea facuta de cod se pot adauga si altele, cu conditia sa aiba caracteristicile faptelor de comert reglementate de lege.

In lumina acestei opinii doctrina si practica judiciara au recunoscut ca fapte de comert si alte acte si operatiuni care nu sunt prevazute expres in Codul Comercial, dar in conditiile actuale indeplinesc caracteristicile amintite: activitatea hoteliera, publicitatea, productia de film, televiziunea, leasingul, franciza etc. Independent de cum este considerat caracterul enumerarii faptelor de comert de la art. 3 C. com., acestea au o caracteristica comuna - sunt calificate "de comert" indiferent de calitatea persoanei care le savarseste, comerciant sau necomerciant.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.