Efectele mandatului

Deoarece acest sistem creea numeroase inconveniente, romanii, cu timpul, au recurs la sistemul reprezentarii imperfecte. Astfel, mandatarul este obligat sa execute mandatul cu buna credinta, fiind raspuzator de pieirea lucrului. Ca o particularitate, mandatarul ptea instraina un lucru al mandantului desi el nu are calitatea de proprietar, incalcand astfel pp:" nemo plus iuris ad alium transfere potest qua lipse habet" Adica nimeni nu poate transfera un drept pe care nu-l are.

Mandatul fiind un contract sinalagmatic imperfect, poate genera obligatii si pt mandant, astfel, daca mandatatrul, pentru executarea mndatului, face anumite cheltuieli pe cont propriu, el are dreptul sa pretinda despagubiri. In mod obisnut, mandatul se stinge prin ajungerea la termen. El se poate stinge insa si prin vointa ambelor parti , ca o expresie a principiului simetriei. Fiind inchiat intuitu personae si intemeindu-se pe increderea reciproca a partilor, mandatul se stinge si prin vointa unei singure parti, atunci cand increderea dispare sau prin revocarea actului de catre mandant.

El se poate stinge si ca urmare a renuntarii facute de catre mandatar. Mandatul ia sfarsit si prin moartea uneia dintre parti, caci el se intemeiaza pe increderea reciproca a partilor. DEF: Cvasicontractele sunt fapte licite care dau nastere unor efecte juridice asemanatoare cu cele izvorate din contract. Daca pe planul formei, intre contracte si cvasi contracte nu exista puncte comune, constatam ca efectele sunt similare, fapt ce i-a determinat pe romani sa le defineasca printr-un termen ce sugereaza o fizionomie comuna cu cea a contractelor (cvasi ex contractum). Institutele lui Gaius mentioneaza 5 cvasi contracte: