Elementele dreptului civil

Dreptul s-a nascut din nevoia reglementarii unitare si obligatorii a conduitei umane in cadrul societatii pentru a asigura ordinea interna si rezolvarea problemelor fundamentale ale acestuia. Dreptul apare, asadar, ca o consecinta a organizarii indivizilor umani in societate si are rolul de a asigura regularizarea conduitei umane. In esenta sa, dreptul este unitatea intereselor si a vointei sociale generale ce ia forma unor reguli general obligatorii.

Deci, dreptul promoveaza interesele generale ale societatii, combatand interesele individuale, particulare ce i se opun in mod nelegitim. Vointa generala consacrata si oficializata in norme juridice devine vointa juridica.
Reflectare a vointei juridice, normele juridice sunt reguli general obligatorii care, la nevoie, pot fi realizate prin forta de constrangere exercitata de organele statului.

De regula, in literatura de specialitate, dreptul este definit ca fiind ansamblul normelor de conduita instituite sau sanctionate de catre stat, care exprima vointa si interesele comune, generale, asigurate, in aplicarea lor, de forta coercitiva a statului.
1.1.2. Principiile generale ale dreptului
Dreptul oricarei societati este cladit si aplicat dupa anumite principii generale, care exprima cerintele obiective ale societatii respective si care se regasesc, in forme specifice, in continutul tuturor normelor juridice.

Unanim, este admis faptul ca dreptul romanesc contemporan este edificat si realizat in temeiul urmatoaAZrelor principii generale: pluralismul politic, separatiei puterilor in stat, legalitatii (egalitatii, justitiei, libertatii si bunei-credinte).Principiul pluralismului politic, consacrat de art. 8 alin. 1 din Constitutie, in temeiul caruia pluralismului in societatea romaneasca este o conditie si o garantie constitutionala. De asemenea, in art. 1 alin. 3 din Legea fundamentala se precizeaza ca pluralismul politic, alaturi de demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane si dreptatea, reprezinta o valoare suprema a societatii romanesti si este garantat.

Pentru a da continut acestei garantii, Constitutia, prin art. 40, reglementeaza dreptul cetatenilor romani de a se asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere. Partidele politice, potrivit art. 8 alin. 2 din Constitutie, se consAZtituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii (Legea nr. 27/1996 a partidelor politice). Ele contribuie la definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.

Potrivit art. 40 alin. 2 din Constitutie, partidele sau organizatiile care, prin scopurile si prin activitatea lor militeaza impotriva pluraAZlismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale. Aliniatul 3 al aceluiasi articol din Constitutie prevede ca nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatul poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.