Fapte de comert

Trimis la data: 2009-12-26
Materia: Comert
Nivel: Facultate
Pagini: 9
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: Relu_M
Dimensiune: 31kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
1. Obiectul reglementarii dreptului comercial il reprezinta faptele de comert si activitatea comerciantilor.
Criteriul principal de delimitare a incidentei dreptului comercial este faptul de comert.
In dreptul civil izvorul drepturilor si obligatiilor juridice sunt actele si faptele juridice (stricto sensu). In lipsa unei solutii contrare in dreptul comercial, izvorul raportului juridic comercial concret este, ca si in dreptul civil, actul juridic si faptul juridic, stricto sensu.

Cursuri similare:

Legiuitorul francez al Codului comercial de la 1807 a stabilit, arbitrar si empiric, o serie de operatiuni economice dintre cele mai des intalnite la acea data in viata comerciala, operatiuni pe care le-a denumit "acte de comert". Acestea au fost considerate acte de comert obiective, intrucit erau stabilite de legiuitor facand abstractie de criteriul subiectiv al persoanei care le savarseste. Indiferent cine savarsea acele acte, intra in raporturi juridice comerciale care, tocmai pentru ca erau definite ca atare, erau reglementate de legea comerciala.

In conceptia legii noastre, constituie obiect al reglementarii comerciale nu numai actele de comert, ci si faptele de comert, deci si faptele juridice stricto sensu, operatiunile materiale si evenimentele. Reamintesc ca, spre deosebire de actele juridice, care sunt fapte juridice facute cu intentia partilor implicate de a produce efecte juridice, faptele juridice stricto sensu produc efecte juridice indiferent de intentia autorului faptei respective.

Codul comercial roman reuneste sub denumirea de "fapte de comert", atit actele juridice si faptele juridice stricto sensu, in sensul traditional al acestor termeni, cit si unele operatiuni care se intregreaza conceptului larg de intreprindere, ca activitate organizata si care, impreuna cu actele si faptele juridice pe care le pregatesc sau pe care le insotesc, sunt producatoare de efecte juridice si intrunesc elementele faptului de comert.In principiu, faptele de comert sunt cele prevazute de art.3 C.com., dar enumerarea din art.3 C.com. are un caracter enuntiativ (exemplificativ) si nu limitativ.

Practica de dupa adoptarea Codului comercial a demonstrat ca exista mult mai multe si mai diverse fapte de comert decit cele enumerate de lege, chiar daca enumerarea a fost facuta, illo tempore, cu intentia de a fi exhaustiva. De exemplu, publicitatea, activitatea hoteliera, productia de film si de televiziune, e-commerce, consultanta etc. sunt fapte de comert, chiar daca ele nu au fost preconizate ca atare de legiuitorul roman de la 1887.

Interpretul, atunci cand este chemat sa califice o anumita operatiune ca fiind fapta de comert, in absenta unei reglementari exprese, face aplicarea analogiei la faptele comert deja reglementate. Pentru a realiza o astfel de operatiune, interpretul trebuie sa foloseasca un etalon sau un criteriu, care sa poata fi aplicat diverselor situatii aparute in viata de zi cu zi. Acest instrument este notiunea teoretica de fapta de comert.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.