Filosofia comunicarii

Trimis la data: 2010-06-22
Materia: Comunicare
Nivel: Facultate
Pagini: 15
Nota: 7.54 / 10
Downloads: 58
Autor: Iolanda Pascu
Dimensiune: 66kb
Voturi: 4
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Naiv fiind, pe vremea in care scriam proza de fictiune, imi imaginam ca voi inghiti candva "pilula de comunicare". Speram sa iau "pilula de limba chineza" si sa vorbesc chinezeste, "pilula de algebra" sa fiu matematician, "pilula de contabilitate" si sa ajung expert contabil. Imaginam un fel de chip-uri avand structurile ADN care inoculeaza informatia de-a dreptul in neuroni. Un fel de cecuri "la purtator". Ideea inca mai bantuie in literatura SF. Astazi, stiu ca m-am inselat. Chiar daca, prin absurd, am "turna" cuiva informatii de a dreptul in cap, actul ca atare ar fi un simplu implant si nu o comunicare umana.

Cursuri similare:

Ce este comunicarea umana?
Cei mai multi dintre noi par sa stie ce-i comunicarea. Totusi, in clipa in care ni se cere s-o definim, incetam brusc sa mai stim. De regula, comunicarea scapa incercarilor de a o defini. Doi americani (Frank Dance, Carl Larson) au adunat 126 definitii din diversi autori. Dupa 20 de ani de truda, nici una nu s a dovedit satisfacatoare.
Fara a repeta isprava lor, vom incepe cu definitia cea mai relevanta pentru spiritul acestei carti, ca si pentru nota pragmatica a conceptului de comunicare in afaceri. Ea apartine lui Warren Weaver si crediteaza ideea dupa care:

Comunicarea este "totalitatea proceselor prin care o minte poate sa influenteze pe alta".Desi informatician, Warren Weaver defineste comunicarea umana altfel decat pe aceea intre masini. Evita sa o conceapa in absenta unor subiecti, care o pot constientiza sau nu.
Masinile informeaza informeaza, in sensul ca emit sau transmit mai departe informatia primita, creata sau procesata.

Oamenii insa nu se limiteaza la actul de a informa pur si simplu. Ei relationeaza. Ei se influenteaza reciproc si se conving sau nu unii pe altii. Dincolo de continutul informational propriu-zis, care poate circula si intre masinile inteligente, comunicarea umana declanseaza si pune in miscare afecte, emotii, sentimente, atitudini si convingeri sau credinte.

Comunicarea umana ramane inevitabil "imperfecta". Chiar daca, prin absurd, am restrange comunicarea la limbajul verbal, am fi nevoiti sa admitem faptul prin care cuvintele rostite sau scrise raman doar niste simboluri, coduri sau conventii, iar:Intelesurile nu se gasesc in cuvinte, ci in oamen, in mimtile lor.

Desigur, animalele comunica si ele, chiar daca sunt incapabile de uzul cuvintelor. Prins in capcana, puiul de lup plange in felul sau si striga mama sa-l ajute. El nu poate insa descrie ceea ce i se intampla. Abia cand lupoaica va ajunge la el, il va vedea prins in capcana. Or, puiul de om poate telefona de cealalta parte a planetei sa spuna mamei ce i se intampla.

Desigur, comunicarea umana nu se rezuma nicidecum la aspectul sau verbal, la vorbire si scriere. Ba chiar, manifestarile sale nonverbale (volumul si modulatia vocii, tonul, ritmul, accentul, tacerile, privirea, postura trupului, distantele, imbracamintea, gestica, mimica etc.) prevaleaza in raport cu cele verbale. In termeni statistici, cuvintele acopera intre 7 si 10% din intregul comunicarii umane. Ele joaca un rol fluctuant si relativ, cand esential, cand secundar, cand unul cu totul sters si irelevant.

Dar este deja timpul sa luam nota de o alta definitie data de biologul Edward Wilson, pentru care Comunicare este "actiunea unui organism care modifica comportamentul altui organism, intr o maniera adaptativa pentru unul sau ambii participanti"

OSTRACIZAREA
In limba greaca, cuvantul ostrakon desemna o bucata de pamant ars, pe care era inscrisa o sentinta sau numele unei persoane expulzate din Atena. Ostrakon era echivalentul unui buletin de vot secret din zilele noastre, prin care se pronunta sentinta publica de expulzare a unui cetatean pe o perioada de 10 ani.

Fiecare cetatean scria pe ostrakon numele unei persoane indezirabile. Pietrele erau aruncate in urna. Persoana care acumula cele mai multe voturi negative era ostracizata. Procedura ostracizarii are aplicatii in alcatuirea si optimizarea echipelor, cand performanta vine din compatibilitatea, coeziunea si capacitate de a obtine consens.

Ca si intr-o orchestra, in echipa exista acordori si dezacordori. Primii genereaza compatibilitati si imping grupul spre consens. Urmatorii genereaza incompatibilitati si impiedica consensul. Dezacordorii sunt eliminati pe rand.

Fiecare vot secret numeste o persoana indezirabila. De fiecare data, persoana cu cele mai multe ostraka paraseste grupul, fie si pentru a se integra intr-un alt grup. Persoana ostracizata va fi considerata ca fiind doar diferita si nu mai buna, mai rea, mai tare sau mai slaba.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.