Fungi inferiori - Zygomicete

Trimis la data: 2010-09-16
Materia: Biologie
Nivel: Facultate
Pagini: 24
Nota: 9.95 / 10
Downloads: 0
Autor: Mirela Nicolaescu
Dimensiune: 36kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Filum-ul, subincrengatura sau divizia Zygomycotina reuneste un nurar relativ mare de specii; peste 600, adaptate unor conditii habituate cu o extrem de mare labilotate. Larga lor diversitate se datoreste atat caracterului lor saprobiotic, cat si faptului ca, multe specii sunt parazite fie pentru animale inclusiv insecte si om, fie pentru plante chiar si acvatice.

Cursuri similare:

Micromicetii din subincrengatura Zygomycotina dispun de doua sisteme morfo-stucturale distincte care indeplinesc functii total diferite:
- aparatul vegetativ cu rol in nutritie care poate fi format dintr-o singura celula multifunctionala bogat ramificata; dintr-o celula neramificata sau chiar dintr-un miceliu pluricelular slab ramificat; pentru absorbtia nutrientilor si fixarea in mediu unele specii si-au format organe specializate rozoizii si stolonii

- aparat de reproductie nu foarte sofisticat, dar extrem de eficient, care asigura inmultirea asexuata a fungilor prin intermediul sporilor imobili, ce se formeaza in sporocistii purtati de sporocistofori si inmultirea sexuata realizata prin contopirea gametangilor (gametangiogamie) si care poate fi de tip izogametangiogamie in cazul speciilor mai putin evoluate sau cu un inceput de heterogametangiogamie la cele superioare.

Fungii din filum-ul Zygomycotina se caracterizeaza printr-un miceliu constituit din filamente de tip coenocytic, care nu au septe transversale si se inmultesc obisnuit prin spori imobili rezultati din multiplicarea vegetativa asexuata si mai rar prin zygospori foarte rezistenti, care iau nastere si se formeaza prin procese de fuziune ce au loc intre doua organe sexuale isogamice. (Hoog si Guarro, 2000)

In acest filum sunt incluse doua clase Trychomycetes si Zygomycetes, aceasta din urma fiind constituita din zece ordine, deci o structura taxonomica pletorica, cu micromiceti foarte diferiti ca structura, morfologie, exigente ecologice, unii fiind saprobioti, altii paraziti obligatorii sau pur si simplu comensali cu relatii de simbioza, respectiv de parazitism pasager.

Cele zece ordine sunt structurate la randul lor in 32 de familii, 124 de genuri si 870 de specii (Kirk si col, 2001), dar numai trei ordine, Entomophtorales, Mucorales si Mortierellales, prezinta interes pentru semnificatia lor medicala si clinica.

Taxonomia micromicetilor este intr-o continua efervescenta si desi clasificarea lor se bazeaza inca pe caracteristicile lor morfologice, fiziologice, biologice-reproductive, cercetarile de genetica moleculara axate in special pe secventialitatea genelor ribozomale (r ARN) si pe factorul de elongare al genei de translatie EF-1, au contribuit prin rezultatele indubitabile oferite, la solutionarea multor dispute si controverse si in ultima instanta la incadrarea corecta a micromicetilor in sistematica linneniana.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.