Gandirea politica medievala

Trimis la data: 2010-06-09
Materia: Istorie
Nivel: Facultate
Pagini: 7
Nota: 9.70 / 10
Downloads: 0
Autor: ROxana Anghel
Dimensiune: 25kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Evul Mediu timpuriu (500 - 1000):
Istoricii gandirii politice pastreaza adeseori vocabularul latin al scriitorilor crestini, tinand astfel sa sublinieze ca traducerea ar putea duce la o intelegere gresita. Cuvantul sacerdotium inseamna deopotriva institutia bisericii si responsabilitatea ei morala superioara sau pe termen lung, imperium sau regnum (dupa cum este vizat un imperiu sau un regat) inseamna atat institutia autoritatii civile, cat si functiile ei particulare, de mentinere a ordinii si de protejare a societatii in general fata de fortele din afara, ce ar urmari, eventual, sa o distruga.

Cursuri similare:

In centrul gandirii politice a Evului Mediu timpuri stau trei factori modelatori ai societatii si ai idealurilor ei: biserica institutionala, organizata ierarhic, si seful ei, episcopul Romei, papa; influenta in declin a Romei imperiale cu dreptul si institutiile ei; barbarii germanici care creasera separat o divinitate regala si care aveau o conceptie proprie despre conducerea militara si personala, loialitatea fiind atasata acestei persoane, nu functiei detinute de ea.

Roma reprezenta loialitatea si obligatia fata de o idee; Europa barbara reprezenta loialitatea si obligatia fata de neam si fata de regalitatea personala; papalitatea, sustinuta de argumentele unor teologi ca Augustin, reprezenta loialitatea si obligatia ultima fata de Dumnezeu, nu fata de oameni sau de institutii pamantesti. Augustin a pledat pentru ideea ca o comunitate adevarata si dreapta era cea care venera si adora dupa cuviinta pe Dumnezeu. Curand, aceasta teza va fi golita de sensul ei spiritual si rastalmacita in sensul unei scheme de impartire a jurisdictiilor si dominium-ului (stapanirii) intre doua institutii: biserica si statul, care realizau unitatea crestinatatii potrivit sferelor de influenta, considerate a fi in armonie asupra aspectelor spirituale si respectiv temporale ale vietii crestine.

In anul 494 papa Gelasius I i-a scris imparatului bizantin ca existau doua puteri prin care era carmuita lumea - autoritatea sacra a clerului si puterea regala. Responsabilitatea preotilor era mai importanta, pentru ca la Judecata de Apoi ei aveau sa dea socoteala pentru carmuitorii de oameni. Gelasius sustinea ca insasi demnitatea imperiala era acordata prin mila Domnului si ca preotii asculta de legile imparatesti privitoare la ordinea publica, dar imparatul se supune clericilor investiti cu administrarea Sfintelor Taine. Aceasta teorie a lui Gelasius, care in esenta preconiza conducerea lumii de catre doua spade, cea spirituala avand o autoritate fundamental superioara celei temporale, va marca inceputul unei indelungate traditii de conflict intre biserica si stat, intre sacerdotium si regnum, adica intre sfere de autoritate din cadrul aceleiasi societati.

In opozitie cu aceasta conceptie, statea ideea germanica a regalitatii divine. Erau trei teze esentiale: 1) autoritatea monarhilor a fost randuita de Dumnezeu spre binele omenirii; 2) suveranitatea lor este nelimitata si invizibila (desi moralmente ei sunt datori sa se conformeze legii divine); 3) orice impotrivire fata de poruncile lor este nelegitima.

In secolele VII - VIII-lea regalitatea era controlata de biserica prin ceremoniile de incoronare oficiate de cler. Autoritatea regala a fost crestinizata, iar regii germanici erau priviti in termenii Vechiului Testament. Biserica a devenit principalul depozitar al gandirii si opiniei culte, la toate nivelurile societatii. In mod inevitabil, oamenii bisericii au patruns in administratia regatelor si a altor formatiuni feudale.

De multe ori, ei au fost singurii administratori competenti, disponibili pentru indeplinirea dregatoriilor seculare. In consecinta, intrarea in biserica era o cale importanta de promovare sociala. Folosirea limbii latine ca lingua franca a lumii crestine si pozitia-cheie detinuta de biserica in selectia celor ce puteau dobandi competenta in folosirea ei constituie un indiciu si totodata o explicatie a puterii pe care o va dobandi biserica.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.