Grupurile si sociabilitatea

Grupul secundar consta din doua sau mai multe persoane implicate intr-o relatie impersonala si au un scop practic specific. Oamenii coopereaza cu alti semeni pentru realizarea unui scop. Spre deosebire de grupul primar, relatia dintre membrii grupului secundar este un mijloc pentru atingerea unui tel. Exemple de grupuri secundare: corporatiile, scolile, unitatile de munca, unitatile militare, comunitatile etnice si nationale.

Prin natura lor, grupurile secundare se manifesta ca medii sociale in care indivizii se produc ca actori sociali. Relatiile interumane se stabilesc in temeiul unor regulamente pe care, fie ca le accepta sau nu, individul trebuie sa le respecte. Numai astfel insul integrat intr-un grup secundar este acceptat ca membru si poate sa realizeze scopurile sale. Mai mult, in acest tip de grup, oamenii se reunesc dincolo de diferentele ce-i marcheaza, pentru ca nu au alta cale de infaptuire a intereselor lor.

Ilustrativ este in acest sens grupul secundar specific unitatilor de munca. Intr-o uzina lucreaza insi ce urmaresc, prin interactiunea lor, motivatia si satisfactia date de exercitarea unei ocupatii sau obtinerea unui castig, prestigiu profesional etc. Daca grupul primar ramane prioritar in socializarea primara a individului, initiindu-l si introducandu-l in mecanismele vietii de grup si ale vietii sociale, grupul secundar are rol esential in afirmarea sociala si profesionala a individului. In grupurile secundare insul fiinteaza ca realitate sociala. Grupul primar actioneaza pentru insul concret, iar grupul secundar activeaza individual prin statusurile sale. De pilda, in grupul primar poti fi prieten, conditie suficienta. In grupul secundar existi cu precadere printr-un status social, profesional, cultural, religios etc.

O problema asociata analizei grupului secundar o reprezinta relatia acestuia cu grupul primar. Relatiile caracteristice grupului primar se pot desfasura in cadrul grupului secundar. Situatia poate fi intalnita, de regula, in unitatile de munca, unde oamenii dezvolta, adesea, relatii de prietenie cu colegii de munca. In acelasi mod au loc relatii intre oameni in cadrul unitatilor de invatamant.

Trebuie spus ca in anumite contexte sociale sau culturale, relatiile interumane din grupurile secundare se pot organiza si ca alternativa la influenta excesiva a acestor grupuri. Referindu-ne concret la societatea romaneasca de dinainte de 1989, puternic socializanta, este de notorietate functionalitatea raporturilor interumane in cadrul intreprinderii sau al unei institutii.

Cerinte institutionale erau infaptuite prin intermediul acestor relatii specifice grupului primar. De cele mai multe ori acest tip de relatii se identifica cu relatiile specifice grupului informal despre care vom vorbi mai jos.Diferentele intre grupul primar si cel secundar sunt prezentate mai jos (dupa James W. Vander Zanden, 1988, p.110).