Hameiul - Fitotehnie

Trimis la data: 2009-03-14
Materia: Agronomie
Nivel: Facultate
Pagini: 36
Nota: 9.70 / 10
Downloads: 3
Autor: Alecu
Dimensiune: 1647kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Curs despre Hameiul - Fitotehnie
Hameiul din flora spontana a fost cunoscut si utilizat din antichitate la prepararea unor bauturi (conurile) si in alimentatie (lastarii tineri porniti din butuc). Primele culturi de hamei s-au initiat in centrul si vestul Europei, in secolul al VII-lea, fiind ulterior atestate si in unele scrieri. Pe masura dezvoltarii industriei berii suprafetele cultivate cu hamei au crescut treptat, in special in zonele mai umede si racoroase din Europa, la "periferia" zonelor de cultivare a vitei-de-vie, unde aceasta da rezultate mai slabe. In secolul XIV - XV, suprafete mai mari cultivate cu hamei sunt consemnate in Boemia, Bavaria si Belgia, unde se dezvolta si o importanta industrie a berii. In secolul nostru, o dezvoltare marcanta a industriei berii si o extindere a suprafetelor cultivate cu hamei, in diferite tari, s-a inregistrat dupa cel de-al doilea razboi mondial.
Curs despre Hameiul - Fitotehnie
In Romania, utilizarea hameiului provenit din flora spontana apoi cel obtinut din cultura este mentionata in scrieri incepand din secolul al XIV - lea in Transilvania, apoi in Moldova (secolul al XV-lea) si in Muntenia, (secolul al XVI-lea). Documente scrise privind cultura hameiului la noi in tara dateaza din secolul al XVI-lea (1570), desi, probabil, primele culturi in sistem gradinaresc au fost infiintate in sec. XIV - XV in cele trei principate romanesti.

Utilizarile in industria berii. Hameiul este cunoscut astazi ca una din cele mai insemnate plante tehnice, prin faptul ca inflorescentele femele (conurile) reprezinta o materie prima indispensabila in industria berii. Conurile imprima insusirile cunoscute ale acestei bauturi: spuma, gustul si aroma specifica, culoarea si limpezimea, asigurand si conservabilitatea ei. Aceste insusiri sunt conferite, in principal, de lupulina produsa de conuri, care contine substante amare (acizi amari si rasini), uleiuri volatile si taninuri (cantitati mari de tanin se afla si in rahis) etc. Nici o alta substanta chimica (naturala sau sintetica) nu a putut inlocui lupulina din conurile de hamei, pentru a realiza insusirile fizico - chimice si gustative ale berii.

In industria berii, hameiul se utilizeaza sub forma de conuri uscate (150 -450 g/hl bere, iar pentru unele sortimente pana la 1500 g/hl bere), pulbere fina presata sau nepresata, pulbere granulata, extract sau combinatii ale acestora, in ultimul timp, dozarea se exprima in grame acizi alfa/hl bere, revenind intre 6,8 - 9,3 g acizi alfa/hl bere, pe plan mondial.

Productia mondiala, de bere si in tara noastra a inregistrat o crestere substantiala in ultimele decenii, dupa cum rezulta din datele prezentate in tabelul 9.1. (dupa Anuarul FAO si Anuarul Statistic al Romaniei).

Datorita insusirilor sale (continut scazut in alcool, gust placut, valoare alimentara si efectele sale diuretice si oarecum sedative ale sistemului nervos), berea este si va ramane o bautura consumata de o mare parte a populatiei globului, in cantitati moderate.

Cresterea productiei mondiale de bere, cat si diversificarea sortimentelor si a tehnologiilor de fabricare, pentru a satisface preferintele si exigentele consumatorilor, a condus la cresterea cantitatii si calitatii productiei de conuri si la diversificarea sortimentului de soiuri cultivate.

In scop medicinal se utilizeaza conurile de hamei (Lupuli strobuli). Uleiul volatil din conuri imprima un efect calmant, sedativ al sistemului nervos. Substantele amare dau conurilor insusirile tonice, stomahice, stimuleaza secretiile gastrice, marind pofta de mancare. Prezinta si actiune bacteriostatica asupra germenilor Gram - pozitivi. Ceaiul de conuri de hamei are proprietati anafrodisiace. Conurile de hamei se utilizeaza in compozitia ceaiurilor sedative, hipotensive si calmante ale sistemului nervos, in afectiuni renale si ca materie prima pentru obtinerea unui extract sedativ folosit in industria de medicamente.

Lupulina (lupulonul) poate produce unor persoane stari alergice (exeme sau dermatite). Alte utilizari. Conurile de hamei se folosesc, intr-o masura mai mica, si pentru aromatizarea painii. Lastarii tineri porniti din butuc primavara pot fi utilizati in alimentatia oamenilor sub forma supe sau salate. Dupa recoltarea conurilor, frunzele si coardele de hamei tocate amestecate cu porumb constituie un furaj bogat in proteine (2,42%) si amidon (9,82%), fiind recomandat in hrana vacilor, deoarece conduce la sporirea productiei de lapte.

Hameiul este una din cele mai eficiente culturi agricole, plantatiile bine conduse tehnologic asigurand beneficii insemnate la hectar.
Tabelul 9.1.
Productia de bere - mondiala si a Romaniei
Specificare 1960 1970 1980 1990 1997
Productia mondiala de bere (milioane de hi) 418 643 924 1140 1.275
Productia de bere in Romania (milioane de hi) 1,62 4,25 9,90 10,53 7,65

9.1.2. Compozitia chimica a conurilor
Conurile de hamei - la maturitatea tehnologica - contin, in medie: 75 -80% apa, 20 - 25% substanta uscata, din care (in % din total substanta uscata), 10 - 20% compusi azotati (albuminoide, polipeptide, aminoacizi), 20 - 25% substante extractive neazotate (hidrati de carbon, dextrine, lignine, pectine), 8 -12% celuloza, 5 - 10% cenusa, 2 - 8% tanin, 8 - 25% substante amare si rasini, 0,2 - 2,5% ulei volatil.

Substantele amare (acizi amari si rasini), uleiul volatil si taninul (continute in lupulina, iar taninul si in celelalte componente ale conului) confera berii; spuma, gustul si aroma specifica, culoarea si limpezimea, precum si conservabilitatea ei. Acizii amari (dau gustul si spuma berii si au efect conservant, antiseptic) au rolul cel mai important in industria berii. Ei se impart, dupa "puterea amara" (valoarea amara), in cinci grupe:
- acizi amari alfa (humulonul, cohumulonul, adhumulonul, prehumulonul si posthumulonul), in proportie de 4 - 15% din masa conului uscat, predominant (la conurile bine conservate) fiind humulonul (40 - 70%);
- acizi amari beta (lupulonul, colupulonul, adlupukmul, prelupulonul si postlupulonul), in proportie de 6 - 12% din masa conului uscat, predominant fiind colupulonul (50 - 60%);
- acizi gamma;
- acizi delta;
- acizi epsilon.

Rasinile "dure" (gamma, delta si epsilon) sunt in proportie de 0,5 - 2% din masa conului uscat, sau chiar mai mult la conuri pastrate in conditii necorespunzatoare. Continutul in "rasini moi", fractiunile alfa si beta, la hameiul nealterat, este dependent de soi si conditiile de vegetatie. Pe baza cercetarilor lui WOLLMER s-a stabilit ca valoarea amara a acizilor amari alfa este de noua ori mai mare decat a acizilor amari beta. Astfel, Valoarea amara = % acizi alfa + Taninul. Are rol in limpezirea berii - prin precipitarea proteinelor - si contribuie la imprimarea culorii ei. Se gaseste in proportie de 2 - 8% din masa conului uscat (distribuit in toate componentele conului), fiind constituit din grupa antocianelor, cu gust specific astringent.

Uleiurile volatile. Dau "parfumul" caracteristic conurilor si aroma berii. Sunt in proportie de 0,2 - 2,5%, in functie de soi si conditiile de cultura. O parte se pierd la pastrare indelungata (mai ales in vrac) sau se polimerizeaza (in rasini si produsi de oxidare). Dintre cei circa 200 compusi ai uleiului volatil, o pondere mai mare au myrcenul, humuienul, alfa - si betapinenul si cariofilenul (reprezentand 80 - 95% din total). Uleiurile volatile se pierd (in proportie de 75 - 96%) in timpul fierberii mustului si al fermentarii; de aceea, pentru mentinerea aromelor caracteristice, in brasaj, "hameierea" se face in mai multe etape.

In tabelul 9.2 se prezinta continutul in substante amare, in ulei volatil si tanin a soiurilor cultivate in tara noastra (analize efectuate la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj - Napoca).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.