Industrializarea primara a lemnului

Trimis la data: 2010-09-14
Materia: Economie
Nivel: Facultate
Pagini: 124
Nota: 4.99 / 10
Downloads: 229
Autor: Dana Moldoveanu
Dimensiune: 4062kb
Voturi: 21
Tipul fisierelor: pdf
Acorda si tu o nota acestui curs:
Lemnul folosit in procesele de prelucrare primara provine din taieri: principale, secundare si accidentale. Structura productiei si sortimentele de lemn sunt determinate de asortimentul de specii. Ponderea diferitelor specii in compozitia padurilor este importanta si pentru structurarea si dimensionarea industriei de prelucrare a lemnului. Masa lemnoasa totala exploatata in Romania se stabileste de parlament, la propunerea guvernului (circa 15 milioane m3 /an). Pe specii, acest volum se compune din: rasinoase - 37%, fag - 42%, stejari -10% si diverse foioase - 11%.

Cursuri similare:

Industria cherestelei una dintre ramurile de baza ale industriei de prelucrare a lemnului, utilizeaza din cota anuala peste 65% din volumul de rasinoase si peste 35% din cel de foioase.Materia prima o reprezinta lemnul rotund din toate speciile; calitatea bustenilor conditioneaza de o maniera covarsitoare cantitatea si calitatea cherestelei si, implicit, valoarea ei. Caracteristicile lemnului rotund pentru fabricarea cherestelei sunt reglementate prin standarde, admitandu-se lungimi si diametre minime - caracteristici dimensionale; cu limitarea defectelor anatomice - caracteristici calitative.

Pregatirea poate presupune si sortarea tehnologica: pe clase de calitate (doua sau trei), pe grupe de diametre si de lungimi (pentru bustenii de rasinoase debitati cu gaterul), numai pe grupe de diametre (pentru cei de foioase debitati cu gaterul) sau nu se sorteaza (in cazul debitarii in ferastraie panglica), asigurandu-se astfel posibilitatea unei valorificari optimale (cantitative, calitative, tehnologice, economice).

Bustenii provin din arbori recoltati in tot cursul anului, cu exceptia lemnului pentru rezonanta, a celui pentru traverse si a stejarului pentru doage, care se sorteaza numai in perioada repausului vegetativ (1 octombrie - 31 martie). Pentru evitarea atacului de ciuperci si insecte, bustenii de rasinoase se aprovizioneaza, de preferinta in stare cojita, iar cei de foioase (mai ales cei de fag) in stare necojita, fiind protejati contra craparii.

Activitatea din sectiile asociate impune si aprovizionarea cu lemn despicat - lobde, ca de exemplu: lobde de fag, stejar si cer pentru doage brute, de fag, paltin, jugastru etc. pentru dulapasi de lazi, de rasinoase si foioase pentru talas industrial s.a. In sectiune transversala, lobdele au forma triunghiulara, trapezoidala sau semirotunda si lungimea cuprinsa intre 450 si 1.050 mm (cu trepte din 50 in 50 mm).

Stabilirea capacitatii, alegerea utilajelor din depozitul de materie prima si a celor din hala (pentru debitare si prelucrare) necesita cunoasterea prealabila, din programul de aprovizionare, a urmatoarelor date: proportia de intrare in fabrica a lemnului rotund cu lungimi de peste 6,00 m; structura bustenilor pe diverse grupe de diametre; repartizarea lor dupa sectionare pe grupe de diametre si eventual lungimi si volumul total (Qan) de materie prima aprovizionat (pe specii) in decursul unui an calendaristic (m3/an).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.