Introducere in senzori si traductoare

Trimis la data: 2009-05-10
Materia: Electotehnica
Nivel: Facultate
Pagini: 17
Nota: 9.60 / 10
Downloads: 1
Autor: Daniel
Dimensiune: 86kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Curs despre Introducere in senzori si traductoare
Disciplina de Senzori si Traductoare ofera studentilor, de la profilurile electrice, cunostintele necesare intelegerii principiilor de functionare si modului de realizare constructiva pentru cele mai utilizate traductoare in cadrul sistemelor de reglare (sau conducere) a proceselor industriale. Usurinta asimilarii continutului acestui curs, completat cu lucrarile practice de laborator, este conditionata de pregatirea anterioara a studentilor la disciplinele: Fizica, Bazele Electrotehnicii, Masurari Electrice si Electronica.

Cursuri similare:

Curs despre Introducere in senzori si traductoare
Intrucat aceasta disciplina (Senzori si Traductoare) este precedata si logic conectata de Masurarile Electrice, in cele ce urmeaza se vor reaminti cateva notiuni generale referitoare la:
- Procesul de masurare
- Importanta masurarilor in tehnica
- Unitatile de masura.

a) Procesul de masurare
A masura inseamna a compara o marime necunoscuta (X) cu o alta de aceeasi natura (x) luata drept unitate, dupa relatia:

X = mx

in care m reprezinta valoarea marimii necunoscute (X). Aceasta comparare este efectuata, de regula, de catre un aparat de masura ce are memorata unitatea de masura, in interior, pe scara gradata.

Marimea de masurat (X) se mai numeste si masurand.
Indicatia aparatului de masura (valoarea m) este perceputa de catre un operator (uman sau automat), iar acest rezultat al masurarii este transmis mai departe pentru a fi utilizat in practica (fig. i .1).

Schema bloc din figura i.1 sugereaza ca procesul de masurare poate fi considerat ca o interfata intre obiectul de masura si domeniul de utilizare a rezultatului masurarii (control, verificare experimentala a unei teorii etc).

Din cauza imperfectiunii aparatului de masurat (AM) si a operatorului, precum si datorita prezentei unor factori perturbatori (FP), rezultatul masurarii este intotdeauna afectat de o eroare, iar nivelul acesteia defineste calitatea de baza a unei masurari: precizia; cu cat eroarea este mai mica, cu atat precizia este mai buna. Rezultatul unei masurari nu prezinta nici o importanta practica daca nu se cunoaste si precizia acestuia.

Pentru micsorarea erorilor si deci cresterea preciziei de masurare, trebuie, in primul rand, eliminati sau mentinuti la nivele constante, controlabile, toti factorii perturbatori (FP) cum sunt factorii de clima (temperatura, umiditatea, presiunea), campurile electrice, magnetice si electromagnetice.

In afara de acestea mai trebuie precizate si conditiile tehnice de definire a marimii X. De exemplu, daca la masurarea pierderilor in fier rezulta 2W/kg aceasta cifra nu este concludenta daca nu se specifica si valoarea inductiei magnetice, respectiv frecventa la care au fost masurate.

Ca regula generala se recomanda ca obiectele sa fie masurate in conditiile lor normale de lucru, sau cat mai apropiate de acestea.
Cu privire la aparatul de masura si la operator este necesar sa se observe urmatoarele:

Aparatul de masura (AM) trebuie sa fie cat mai adecvat scopului urmarit, iar o alegere judicioasa cere cunoasterea performantelor si limitelor aparatului respectiv in conditiile reale de lucru. Principalul parametru de calitate al unui AM este precizia; aceasta precizie trebuie verificata, de regula, inaintea operatiei de masurare, mai ales cand se fac masurari de mare raspundere, fara a acorda credit suta la suta indicatiilor din prospectul aparatului.

Operatorul uman. Cel mai solicitat simt al acestuia este vazul, iar in cazul masuratorilor acustice se adauga si auzul. In legatura cu aceste doua simturi se cunosc urmatoarele:

-Exista un prag minim de sensibilitate sub care doua stari vecine nu mai pot fi deosebite una de alta, prag care defineste "rezolutia" operatorului;

-Senzatia depinde logaritmic de excitatie (legea Webwe-Fechner). Pentru a tine seama de aceasta particularitate, unele aparate de masura utilizate in electroacustica si in telecomunicatii au scara logaritmica, gradata in decibeli (dB);

-Acuitatea vizuala si cea acustica se imbunatatesc prin antrenament;

-Atat acuitatea vizuala cat si cea acustica scad rapid la cresterea gradului de oboseala.

In cazul utilizarii operatorului automat este necesar ca aparatul de masura sa poata "vorbi" in limbajul acestuia. De exemplu, daca operatorul este un calculator de proces, aparatul trebuie sa furnizeze informatia in codul acestuia. In figura i.2-a este data schema de principiu a unui lant de masura.

Observatii :
1. Cand masurandul este o marime neelectrica (de exemplu, temperatura), intre OM si AM se interpune un dispozitiv care sa-l converteasca intr-o marime electrica X (de exemplu, o tensiune); un asemenea dispozitiv (termocuplu in cazul citat) se numeste traductor (figura i.2-a).

2. In cazul marimilor neelectrice este necesar, adesea, nu numai masurarea ci si reglarea marimii respective cum ar fi, de exemplu, masurarea si reglarea temperaturii intr-un cuptor de tratamente termice. In acest caz, in schema de masurare (figura i.2-b) apare, in plus, un organ de decizie si actiune (regulator automat de temperatura in cazul citat).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.