Istoria literaturii romane - Blaga - Paradigme ale poeziei

Trimis la data: 2010-09-11
Materia: Filosofie
Nivel: Facultate
Pagini: 36
Nota: 9.92 / 10
Downloads: 6
Autor: Viorel Craioveanu
Dimensiune: 84kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Lucian Blaga a debutat cu Poemele luminii si volumul de aforisme si reflectii filosofice Pietre pentru templul meu, in anul 1919. Inca inainte de editare, filologul Sextil Puscariu, profesor la Universitatea din Cernauti (in "Glasul Bucovinei", nr. 49, 3/ 16 ian. 1919) a scris elogios despre tanarul poet. A urmat articolul de intampinare al lui N. Iorga Randuri pentru un tanar, in "Neamul romanesc" (nr. 88, 30 apr. 1919), imediat dupa aparitia volumului. N. Iorga vede in tanarul poet un dar providential venit din Ardealul de curand alipit la trupul tarii. Textul fixeaza starea de receptare extrem de favorabila de care se bucura tanarul debutant in mediile literare romanesti, de care el era insa aproape strain.

Cursuri similare:

In anul urmator, cele doua volume sunt reeditate la Bucuresti, la Editura "Cartea Romaneasca" si vor fi distinse cu Premiul "Gh. Adamachi" al Academiei Romane.

Debutul lui Lucian Blaga e insotit de un succes fulminant, de tip "exploziv''', cum a fost definit. Nimeni din cei aproximativ douazeci de semnatari de cronici si recenzii nu-l contesta. Printre acestia: I. Agarbiceanu, N. Davidescu, Ovid Densusianu, D. Botez, Ion Vinea, iar ceva mai tarziu Ion Breazu (1926) si Octav Sulutiu (1930).

Urmeaza insa o domolire a entuziasmului, dupa aparitia piesei Zamolxe. Mister pagan si a volumului de poeme Pasii profetului, ambele publicate in anul 1921, care nu se mai bucura de o primire la fel de buna. O explicatie ar ca formula expresionista moderna adoptata de Blaga vine in conflict cu gustul epocii, traditionalist, dominat inca de samanatorism, mai ales in Ardeal.

A doua carte de poeme are parte si de cateva reactii negative, prin N. Iorga (poetul scrie "lucruri fara sens") si M. Dragomirescu (Blaga poate fi judecat ca "ideolog si literat, nu ca poet"). La fel se va intampla si cu celelalte volume sau incercari teatrale din perioada 1923 - 1926. Zamolxe, desi premiata de Universitatea din Cluj, are parte mai mult de recenzii nefavorabile.

Tulburarea apelor (1923) se va juca la Craiova, dar va fi contestata de Gh. Bogdan-Duica, unul din detractorii cei mai inversunati ai lui Lucian Blaga. Daria (1925) se va juca la Teatrul National din Cernauti. Despre piesa vor scrie Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Ion Breazu, dar si... neobositul Gh. Bogdan Duica.

Despre In marea trecere (1924) se publica numai vreo sase recenzii sau cronici, printre care, totusi, cele ale lui M. Ralea, in "Viata romaneasca" (poezie de "rasunet intelectual al unor influente moderne") si Tudor Vianu, in "Revista romana".

Intre timp Blaga sufera si un esec profesional, fiind respins la examenul de docenta, la Universitatea din Cluj, poate nu fara legatura cu modul in care ii sunt receptate ultimele scrieri. Mai receptivi la creatia lui Blaga se vor dovedi in mod constant, de aci inainte, unii scriitori, precum Ion Barbu, O. W. Cisek, Emanoil Bucuta sau Nichifor Crainic, dar si criticii profesionisti, de la E. Lovinescu la Pompi1iu Constantinescu, G. Calinescu, VI. Streinu.

Schimbarea atitudinii se produce dupa 1926, datorita criticilor importanti ai vremii. Incepand cu articolele lui Ion Breazu (Opera poetica a lui Lucian Blaga, in "Cosanzeana", nr. 2 si 3, ian. 1926), scrierile lui Blaga se vor afla mereu in atentia criticii de aci incolo, pana in 1944, chiar daca autorul va trai o perioada departe de tara.

In tot acest interval, constata Ion Balu, "bibliografia lui Lucian Blaga a inregistrat, anual, intre o suta douazeci si o suta cincizeci de note, cronici, studii si articole, ceea ce inseamna ca la fiecare doua-trei zile era publicat un articol despre scriitor".

Nu e lipsit de semnificatie ca, la 29 februarie 1929, ziarul "Ultima ora" i-a dedicat integral pagina a II-a, la initiativa lui Petru Comarnescu, iar la 15 februarie 1930, Octav Sulutiu ii dedica in intregime exemplarul unic al revistei "Herald", singura publicatie romaneasca de avangarda din Transilvania.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.