Istoria statului si dreptului roman

Trimis la data: 2010-01-03
Materia: Drept
Nivel: Facultate
Pagini: 149
Nota: 10.00 / 10
Downloads: 0
Autor: Larisa_A
Dimensiune: 177kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Stramosii nostri, geto-dacii, dupa cum afirma parintele istoriei, Herodot, apartineau etniei tracilor, iar tracii erau etnia cea mai numeroasa dupa cea indiana si daca nu s-ar fi lasat antrenati in lupte interne ar fi fost de neinfrant.
Aria de extindere a acestei etnii ajungea, in nord, pana la mlastinile Pripetului (in Polonia de astazi), in sud, pana la Marea Egee, in vest, pana la Dunarea panonica (in Ungaria de astazi), iar in est pana la fluviul Bug.

Cursuri similare:

Din ramurile ce au apartinut acestei etnii, geto-dacii s-au remarcat prin importante realizari pe plan politic, economic, cultural. Prezenta constanta a geto-dacilor in spatiul carpato-danubiano-pontic este atestata inca din prima jumatate a mileniului I i. e. n. Autorii greci ii desemnau pe stramosii nostri prin termenul de geti, iar romanii le spuneau daci. Unii autori afirma ca dacii traiau in zona intracarpatica, iar getii in zona extracarpatica.

Dar Strabo afirma ca getii si dacii vorbesc aceeasi limba si sunt acelasi popor. Acestea sunt ratiunile pentru care istoriografia moderna ii denumeste pe stramosii nostri geto-daci.
Izvoarele latine si grecesti ne-au transmis informatii pretioase privind modul de viata a geto-dacilor, cu privire la sistemul de conducere sociala, precum si cu privire la nivelul de dezvoltare economica atins. Spre exemplu, Herodot, in Istoriile sale ne descrie amanuntit expeditia intreprinsa de catre regele Darius I al persilor, in incercarea de a-i supune pe sciti.

Armata persana inainta prin partea vestica a Pontului Euxin (Dobrogea de astazi) pentru a trece Dunarea. In calea lor toate triburile trace s-au supus, cu exceptia getilor, care, desi au opus o rezistenta indaratnica, fura supusi de indata, cu toate ca sunt cei mai viteji si drepti dintre traci.Arrian si Strabo ne infatiseaza campania lui Alexandru cel Mare in nordul Dunarii din anul 335 i. e. n. Aceste relatari sunt demne de incredere, intrucat se intemeiaza pe insemnarile

facute la fata locului de catre unul dintre generalii lui Alexandru, Ptolemeu al lui Lagos, care a fondat in Egipt dinastia Lagizilor. Din aceste insemnari rezulta ca falanga macedoneana a inaintat cu dificultate prin nesfarsite lanuri de grau, a avut de infruntat o armata - circa 4000 de calareti si 10000 de pedestrasi - , a ocupat un oras intarit in care se afla o populatie foarte numeroasa si in care au fost descoperite podoabe de mare pret, care au fost ulterior transportate in sudul Dunarii de doi generali ai lui Alexandru cel Mare.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.