Limbajul si particularitatile sale la deficientii mintali

Se considera ca intervalul dintre pronuntarea primelor cuvinte izolate si utilizarea propozitiilor este mai semnificativ pentru nivelul intelectual decat etatea la care apare primul cuvant. In cazul in care la un copil pronuntarea primului cuvant are loc cu intarziere, dar la scurt timp se trece la propozitii, trebuie exclusa ipoteza ca ar fi vorba de un copil cu d.m. Explicatia consta in faptul ca pronuntarea unor cuvinte izolate poate avea loc pe baza unei ecolalii fiziologice, in timp ce utilizarea propozitiei implica procese de cunoastere mai complexe.

Un alt studiu arata faptul ca un copil normal utilizeaza cuvinte izolate intre 10 si 18 luni, in timp ce copilul d.m. dispune de acest mod de exprimare intre 2 ani si jumatate si 5 ani. Decalajul dintre datele acestor cercetari se explica prin neutilizarea unui criteriu unitar de apreciere a aparitiei vorbirii, adica simpla observare nu ofera date suficient de obiective pentru a stabili in ce masura complexul sonor emis de un copil constituie un cuvant cu valoare de semnal sau o imitare prin ecolalie fiziologica. In al doilea rand, decalajul poate decurge si din compozitia grupelor studiate, stiut fiind faptul ca limbajul este un fenomen al carui ritm si limita de dezvoltare sunt influentate in mare masura de conditiile educative.

In general, cu cat deficienta intelectuala a unui copil este mai pronuntata, cu atat limbajul sau apare cu mai mare intarziere si ramane la un nivel scazut de dezvoltare si la varsta adulta. S-a ridicat problema masurii in care stabilirea nivelului de dezvoltare al limbajului unui copil poate oferi date suficiente pentru aprecierea nivelului sau intelectual. Cercetarile efectuate in acest domeniu au scos in evidenta complexitatea relatiei dintre cei doi termeni. In primul rand, nu orice intarziere in dezvoltarea vorbirii este un indiciu cert al deficientei mintale, desi cea mai frecventa cauza a aparitiei intarziate a vorbirii o constituie deficienta intelectuala.

Acelasi fenomen poate fi insa provocat si de alte cauze: boli sau anumite deficiente organice, insuficienta stimulare verbala din partea anturajului, trairea unui soc afectiv etc. Mai trebuie amintit si faptul ca nu toate aspectele limbajului sunt la fel de semnificative pentru nivelul dezvoltarii intelectuale. De exemplu, intre etatea mintala si productivitatea verbala, adica numarul de cuvinte ce pot fi actualizate intr-o situatie standardizata in interval de un minut, corelatia a fost de numai 0,37.

Intre nivelul mintal si lungimea frazelor utilizate de copil s-a gasit o corelatie mai mare, iar capacitatea de discriminare a fenomenelor a prezentat o corelatie si mai mare cu nivelul mintal. In aprecierea nivelului de dezvoltare a diferitelor componente ale limbajului este necesar sa se tina seama si de faptul ca procesul de comunicare este influentat de conditiile in care se realizeaza. De exemplu, lungimea frazei unui copil nu este aceeasi in convorbirea cu un alt copil, de aceea atunci cand se examineaza nivelul de dezvoltare al limbajului sunt necesare conditii identice pentru toti subiectii.