Lipide

Plantele se caracterizeaza, in general, printr-o compozitie constanta in lipide, in cantitati nu prea mari, exceptie facand semintele plantelor oleaginoase (floarea-soarelui, soia, ricin, masline, susan etc), care contin insemnate cantitati de lipide denumite generic uleiuri. La animale, lipidele sunt distribuite in toate celulele, compozitia in diferite tipuri si proportia lor prezentand unele caracteristici in functie de tesut. Unele lipide participa la structura celulara si la procesele biochimice.

Ele au capacitatea de a forma compusi complecsi (in special cu proteinele si glucidele) care participa la realizarea unor procese deosebit de importante. Sub forma complecsilor cu proteinele intra in compozitia membranelor celulare si participa la procesele redox, biosinteza proteinelor, in transportul substantelor prin membrane.
Complexe ale lipidelor cu proteinele se gasesc si in citoplasma celulelor, precum si in sange. O cantitate variabila de lipide se gaseste in celulele adipoase de la nivelul tesutului adipos sau in jurul unor organe.

Deci, din punct de vedere functional se disting lipide de rezerva si lipide structurale (sau de constitutie). Originea lipidelor animale poate fi exogena (din alimente) si endogena (din biosinteza).
Principalele roluri si functii ale lipidelor sunt: constituie o importanta sursa energetica a organismelor (furnizeaza 9,3 kcal/g), au rol plastic, participa la diferite procese metabolice, vehiculeaza substante liposolubile cu rol biologic ( vitamine, hormoni, acizi grasi esentiali) si au rol de protectie mecanica si termica.
Desi structura lor nu este unitara, in general lipidele pot fi privite drept compusi care apartin unor esteri complecsi ai polialcoolilor sau ai unor alcooli specifici, cu acizi grasi.