Literatura romana in perioada 1900 -1945

Trimis la data: 2010-07-11
Materia: Filosofie
Nivel: Facultate
Pagini: 84
Nota: 9.65 / 10
Downloads: 18
Autor: Emil Mirea
Dimensiune: 155kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Octavian Goga (1881-1938)
Dupa momentul Cosbuc, de la sfirsitul sec. al XIX-lea, in Tranasilvania, urmeaza momentul Goga, care prin volumul din 1905 se asaza in prim-planul poetilor.Literatura romana intra intr-o zodie fasta, dupa anul Sadoveanu (1904).Ascendentii poetului din Rasnari sunt preoti (tatal si cei din linie materna).Liceul maghiar din Sibiu. Filosofie si Litere la Budapesta.Deput in 1898 cu versuri: "Revista ilustrata" de la Reteag a folcloristului Ion Pop Reteganu. Publica apoi repede la "Familia" (Oradea), "Tribuna" si "Tribuna literara" din Sibiu.Din iulie 1902, cand apare la Budapesta "Luceafarul" publica semnand cu numele adevarat (pseudonimele sale: Nic. Octava, Othmar, Ion Codru etc.)

Cursuri similare:

Va deveni curand tribunul, poetul angajat, revoltat. Coarda sociala, nationala vibreaza. Pentru Goga taranul e un "chinuit al pamantului", arta nu trebuie sa ocoleasca durerile vietii, iar poetul trebuie sa fie "un luptator, un deschizator de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtreaza durerile poporului prin sufletul lui si se transforma intr-o trambita de alarma" (Vezi Fragmente autobiografice).

Istoria si realitatea se topesc in discursul sau. A intentionat sa faca "in versuri monografia sufleteasca a unui sat din Ardeal cu toate figurile si toata culoarea lui."Viata morala si tragica a satului transilvan la crucea a doua secole, sat dominat de straini.

Idealul este de libertate si demnitate nationala. Tabloul se arata atoatecuprinzator: ambianta familiala, decorul general (clacasi, dascali exemplari, Laie Chiorul "cantaret din patru strune"), biografie colectiva unde "jalea patimirii" coexista cu revolta. Iorga observase (in "Samanatorul", 1905) ca este "unul din poetii nationali".

Un profet a carui fraza limpede potenteaza prin repetitie adevaruri adanci, dureroase si evidente. Se indentifica total cu cei "osanditi sa planga si sa taca", declarandu-se "cantaretul celor fara nume" (O raza).
Jalea din confesiunea patetica Noi creste din mii de voci intr-o polifonie nascuta din intreg spatiul transilvan.Poezia, dialogica, da impresia ca ne aflam intr-un imens amfiteatru antic, fiecare rostire este scandata, simbolic, de o alta voce.

La Gandirea afla "climatul intelectual spiritualist si irationalist" spre care se simtea atras. Practicile magice, plasmuirile mitice, credintele religioase ca si aversiunea pentru pozitivismul stiintific, economic, tehnic, pentru modernitate sunt manifestari pe care Blaga le cauta, le traia.

Blaga insa nu a ilustrat traditionlismul ortodox al Gandirii. El considera ca religiile, inclusiv ortodoxismul, nu pot fi in posesia unui adevar ultim, revelat, ci sunt "plasmuiri ale sufletului omenesc" ca si teoriile stiintifice, miturile, contractiile metafizice ori viziunile poetice.

In "Gandirea", numar inchinat lui Nichifor Crainic, la implinirea a 50 de ani, ca si la primirea acestuia in Academia Romana, Lucian Blaga preciza ca au existat doua tendinte: de dreapta si de stanga. Unii poeti "s-au mentinut cu strictete in ogasele dramatice ale ortodoxiei crestine": altii, intre care si el, "si-au ingaduit, sub privirea uneori mustratoare a directorului, o anume libertate creatoare fata de motivele crestine, convertindu-le in mituri si viziuni inedite, urmand, poate fara de a sti, indemnarile spre eresuri ale imaginatiei si gandirii populare."

Este acuzat, condamnat si comparat cu Iulian Apostatul, impotrivindu-se dogmei crestine si ca "are pe dracu in el", aflat sub "obsesia formulelor evreului Sigmund Freud".

Cu toata viziunea sa arhaizanta a satului romanesc, a sufletului primitiv rural, Blaga nu poate fi considerat un "traditionalist" traditional. N. Crainic elogiaza samanatorismul.Blaga i-a adus reprosuri:

"Zelos ca nici un alt curent, samanatorismul a incercat sa lege pentru totdeauna arta si scrisul romanesc de continuturile dulceag diluate ale istoriei, ale vietii si ale naturii romanesti. De aici o istorie conventional idealizata, de aici naturalismul idilic imbanzit, de aici si un anume eticism cam scolaresc al acestui curent." (22.05.1941, Discurs)

A privit cu simpatie modernismul, avangardismul si mai ales expresionismul.Intr-un interviu (1927) acordat "Vietii literare" Blaga declara ca proza lui "e ultramoderna", dar, "in anumite privinte, mai traditionalista decat obisnuitul traditionalism, fiindca reinnoieste o legatura cu fondul nostru sufletesc primitiv, nealterat nici de romantism, nici de naturalism, nici de simbolism." In acest sens, arata ca se simte foarte apropiat de Brancusi pe linia unui "traditionalism metaforic".

Formatia sa intelectuala se sprijinea pe spiritul german exaltand fondul nostru nelatin. "El descindea de fapt din Eminescu si regasea vibratia inalta a poeziei romanesti la sentimentul cosmic si fierul metafizic".Prin Herder, Goethe, Schopenhauer "cultura romana a cunoscut si momentele principale de afirmare a originalitatii ei."
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.