Marketing in agricultura

Trimis la data: 2010-04-30
Materia: Agronomie
Nivel: Facultate
Pagini: 42
Nota: 6.56 / 10
Downloads: 79
Autor: Maria Ana Ion
Dimensiune: 4569kb
Voturi: 5
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Deciziile de marketing in conditii de risc asuma premiza ca factorul de decizie cunoaste sau estimeaza probabilitatile legate de aparitia fiecarei stari. Spre exemplu, el stie sa evalueze, ca exista o probabilitate de 0,7 pentru aparitia primei stari de natura (reactia favorabila a cumparatorilor) sau 0,3 pentru cea de-a doua stare (reactie nefavorabila a cumparatorilor).Probabilitatea se masoara prin frecventa relativa a evenimentelor intr-o secventa infinita de observatii, cu conditia ca secventa sa satisfaca conditiile hazardului. Frecventele reproduc exact probabilitatile, in conditiile unei serii de observatii de lungime infinita. Probabilitatile acordate diferitelor stari, reprezinta miza de risc a celui ce ia decizia.

Cursuri similare:

Probabilitatea se masoara prin frecventa relativa a evenimentelor intr-o secventa infinita de observatii, cu conditia ca secventa sa satisfaca conditiile hazardului. Frecventele reproduc exact probabilitatile, in conditiile unei serii de observatii de lungime infinita. Probabilitatile acordate diferitelor stari, reprezinta miza de risc a celui ce ia decizia.

Este evident faptul ca stabilirea acestor probabilitati se bazeaza pe existenta unor informatii complete pentru aprecierea verosimilitatii diferitelor stari de natura.

Detinerea unor informatii complete, presupune luarea deciziei in conditii de certitudine si nu de risc. Orice decizie de risc implica si determinarea prealabila a consecintelor acesteia.

O problema destul de dificila in formularea deciziei privind piata unei firme agricole, se refera la determinarea rezultatelor, la gasirea unui rezultat unic. O firma exportatoare este interesata nu numai de profitul imediat obtinut in relatiile cu un partener extern, ci si de profiturile viitoare, deoarece comertul exterior trebuie gandit pe termen lung.

Plecand de la acest aspect, in activitatea de comert interior si exterior, se apeleaza destul de frecvent la suboptimizari. Prin calculul profitului nu se rezolva si problema determinarii influentei diferitilor factori.

Deciziile in conditii de incertitudine presupun lipsa de informatie a decidentului privind adevaratele posibilitaticare stau la baza aparitiei fiecarei stari a naturii pietei.

Determinarea unui criteriu de rationalizare in luarea deciziilor, in conditiile de incertitudine, reprezinta obiectivele mai multor modele de statistica.

Unele formulari postuleaza ideea ca determinarea probabilitatilor este nesemnificativa. Este cazul criteriului "maximin"elaborat de statisticianul Abraham Wald, care este cunoscut si sub denumirea de "criteriul pesimistului".

Acest criteriu propune eliminarea probabilitatilor acordate sanselor de realizare a diferitelor stari de natura, tinand seama de ignoranta factorului de decizie. Factorul de decizie trebuie sa-si concentreze atentia asupra celor mai nefavorabile stari de natura posibile pentru fiecare curs de actiune (criteriul maximizarii intre eficientele minime).

Criteriul lui A. Wald este atat de pesimist, incat neglijeaza toate informatiile decidentului despre starile de natura legate de realizarea unui anumit curs de actiune.

Criteriul regretului "minimax", formulat de L.J. Savage, este asemanator criteriului Wald si opereaza cu diferenta dintre eficienta maxima care poate fi obtinuta cu o strategie oarecare, dat fiind o anumita stare a naturii si eficienta rezultata din strategia adoptata. In consecinta, va urma un regret egal cu aceasta diferenta. Factorul de decizie va evidentia regretul maxim al fiecarei actiuni, selectionand apoi actiunea care genereaza cel mai mic regret din seria regretelor maxime.

Criteriul Bayes-Laplace, denumit criteriul rationalitatii sau al ratiunii insuficiente, se bazeaza pe probabilitati si are in vedere ipoteza ca fiecare stare conjuncturala a pietei se va realiza cu aceeasi probabilitate. Potrivit acestui criteriu, daca nu exista o ratiune care sa indreptateasca a crede ca un eveniment al unei partitii de evenimente posibile, are o mai mare probabilitate de aparitie decat altul, atunci evenimentul trebuie tratat ca avand o probabilitate de aparitie egala cu a celorlalte evenimente.

Criteriul lui Hurwicz, cunoscut sub denumirea de criteriul probabilitatilor de realizare date, presupune utilizarea unor coeficienti de probabilitate (optimisti si pesimisti), a caror valoare se stabileste de decident (intre 0 si 1), dupa cum acesta considera ca starea conjuncturala a pietei va evolua intr-un anumit sens.
Toate aceste criterii presupun o ignoranta completa asupra adevaratei stari de natura, insa, de obicei, factorul de decizie poseda unele informatii despre aceste stari. Faptul ca starile de natura sunt luate in consideratie in cadrul problemei, inseamna ca decidentul le-a acordat cel putin o probabilitate non-zero de aparitie.

Folosirea distributiilor de probabilitate apriorice este cunoscuta sub numele de abordare bayesiana a deciziilor in conditii de incertitudine. Se determina apriori, probabilitatile diferitelor evenimente, dupa care problemele sunt tratate ca in cazul unei decizii in conditii de risc, pentru fiecare actiune fiind stabilita o medie a evenimentelor.

Aceasta metoda bazata pe teorema lui Bayes din teoria probabilitatilor, da posibilitatea luarii in calcul a consideratiilor nestatistice subiective, combinand rezultatele testelor statistice cu date nestatistice pentru a oferi o baza integrata de luare a deciziilor. Bayes utilizeaza probabilitati apriorice, personale, exprimand increderea pe care factorul de decizie o are in adevarul unei asertiuni. Aceasta incredere este evaluata numeric.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.