Notiunea si elementele posesiei

Trimis la data: 2010-04-10
Materia: Drept
Nivel: Facultate
Pagini: 12
Nota: 9.87 / 10
Downloads: 0
Autor: Corina Mihaila
Dimensiune: 40kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Posesiunea are semnificatie juridica pentru ca este pusa realitatea aparenta in relatie cu dreptul. Ea consta in stapanirea de fapt asupra unui lucru corporal. Sub aspect istoric, institutia posesiunii apare in legatura cu folosirea ogorului public (ager publicus). El apartinea statului roman si era dat in folosinta persoanelor particulare, existand astfel o posesiune privata in folosul cetatenilor.1

Cursuri similare:

Etimologia cuvantului provine din verbul latin possidere, care inseamna a sta pe ceva, a stapanii, a poseda un bun. La inceput, starea de fapt a posesiunii nu era ocrotita de drept. Treptat s-a simtit nevoia si s-a impus ocrotirea posesiunii, chiar daca posesorul nu era si proprietarul terenului. Cuceririle Romei s-au extins, la inceput pe teritoriile Italiei si mai apoi in afara hotarelor acesteia. Pamanturile invinsilor au intrat in patrimoniul, statului care a permis cetatenilor si altor categorii de persoane sa le ocupe faptic si sa le cultive in schimbul unor sume de bani.

Cetatenii si paturile spoliate de pamant, dar care il foloseau fara sa mai fie proprietari, aveau intre ei o serie de neintelegeri si conflicte, a caror solutionare era dificila pentru ca nu puteau utiliza actiunea in revendicare, nefiind proprietari. Pentru a solutiona conflictele intre cetatenii romani privitoare la delimitari, hotarnicii, precum si intre cetateni si bastinasi, odinioara proprietari, a aparut necesitatea unui instrument juridic, pentru apararea posesiunii asa-ziselor interdicte (interdicta). Prin mijlocirea interdictelor s-au creat si masuri de protectie a posesiei in sensul respectarii unor situatii de fapt anterior existente.

Conceptul de posesiune a stat in permanenta in preocuparea doctrinei juridice. In secolul al XIX-lea apar doua mari curente: doctrina lui K. Savigny2, dupa care posesiunea era legata intr-un cerc restrans, fara a fi o institutie, avand postulatul "animus et corpus, animus domini, animus rem sibi habendi, animus possidentis". Al doilea curent, reprezentat de doctrina lui R. Ihering3, care se abate de la acest postulat, gravitand spre o noua definitie, legata de scopul economic, folosinta dupa destinatie a obiectului, posesiunea fiind manifestarea exterioara a vointei unei persoane, "prin care aceasta persoana aduce un nex cu sine, un obiect in relatiunile sale totale sau partiale, prin care acel obiect se prezinta, ca de fapt ei ii apartine". Relatia dintre persoana si obiect infiinteaza posesiunea, prin stapanirea acestuia.

In codul civil roman posesiunea este definita de art. 1846 alin. 2: "Posesiunea este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru". In acest sens, este reluata definitia dupa textul art. 2228 din Codul civil, francez: "Posesiunea este detinerea sau folosinta unui lucru sau a unui drept pe care-l avem sau pe care-l exercitam prin noi insine sau prin altul, care il are sau il exercita in numele nostru".

In doctrina civilista franceza si in cea romana, definitiile date posesiei de cele doua coduri au fost criticate.4 Astfel, s-au adus critici definitiei pentru folosirea terminologiei de detinere, care juridiceste difera de cel de poseie si ar fi pe cale sa creeze confuzie. Mai departe, sintagma "detinerea unui lucru" ar insemna detinerea precara, insa precaristul nu este un posesor veritabil.

Tot astfel, legiuitorul a gresit cand a inclus in definitia posesiei "folosirea de un drept", deoarece posesia este o simpla stare de fapt care se poate exercita chiar impotriva titularului dreptului. Nu de fiecare data posesorul are si un drept asupra lucrului. Atunci cand posesorul este insusi proprietarul lucrului, posesia este un atribut al dreptului de proprietate. Proprietatea este o stare de drept, pe cand posesia este o stare de fapt.

Este adevarat ca in majoritatea covarsitoare a situatiilor posesorul este una si aceeasi persoana cu proprietarul. Insa este tot atat de adevarat ca sunt multe cazuri in care posesia unui bun este exercitata de o persoana si proprietarul de drept este alta persoana. Prima are stapanirea faptica a lucrului, iar a doua are dreptul abstract de proprietate.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.