Plante tuberculifere si radacinoase - Fitotehnie

Trimis la data: 2009-06-10
Materia: Agronomie
Nivel: Facultate
Pagini: 87
Nota: 5.95 / 10
Downloads: 1
Autor: Alexandra
Dimensiune: 2744kb
Voturi: 2
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Curs despre Plante tuberculifere si radacinoase - Fitotehnie
Cartoful prezinta o deosebita importanta in alimentatia oamenilor, in furajarea animalelor si pentru prelucrari industriale. In alimentatia oamenilor cartoful se foloseste in stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. Este alimentul de baza sau complementar pentru o mare parte a populatiei Europei dar si din alte tari ale lumii. Datorita gustului placut, a digestibilitatii si a valorii nutritive ridicate preparatele din cartof satisfac exigentele alimentare ale tuturor categoriilor populatiei, acesta fiind consumat fiert, copt sau prajit, sub forma de supe, salate, piureuri substituind de multe ori painea si fiind de neinlocuit ca aliment dietetic. Valoarea energetica a cartofului este ridicata, datorita continutului mare de amidon, precum si altor substante cum ar fi: proteine, grasimi vitamine (in special vitamina C).

Cursuri similare:

Curs despre Plante tuberculifere si radacinoase - Fitotehnie
Consumul anual direct de cartofi pe locuitor oscileaza in diferite tari ale lumii intre 44 si 140 kg: Irlanda - 140 kg, Olanda - 138 kg, Germania - 130 kg. Spania - 120 kg, Belgia - 118 kg, Franta 108 kg, Anglia - 95 kg, Elvetia - 87 kg, Italia - 65 kg etc. In Romania consumul anual pe locuitor este de circa 100 kg tuberculi.

In furajarea animalelor cartoful este valoros, in primul rand pentru porcine si bovine dar poate fi utilizat si la alte specii de animale. Se folosesc mai ales tuberculii raniti la recoltare sau cei cu dimensiuni mici reziduurile ramase de la industrializarea cartofului dar si vrejurile (tulpinile) verzi, sau murati. Se impune o oarecare prudenta, deoarece in tuberculii de cartof se acumuleaza o serie de alcaloizi care formeaza solanina, imprimand hranei gust amar, dar care poate produce si deranjamente ale tubului digestiv la animale (cartofii nu se folosesc la animalele gestante).

Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, obtinandu-se produse uscate: faina, fulgi, deshidratat, gris, produse prajite: cips (felii subtiri prajite in ulei, crocante); "pommes frittes" (cartofi semiprajiti si congelati), cartofi pai. In industria amidonului si alcoolului, dintr-o tona de tuberculi se obtin 140 kg amidon sau 100 kg dextrina respectiv 95 l alcool : de asemenea se pot obtine 15 -17 kg cauciuc sintetic.

Din punct de vedere agrofitotehnic cartoful este o planta care valorifica solurile usoare, nisipo-lutoase (chiar nisipoase la cartoful destinat consumului timpuriu) din zonele mai umede si racoroase, acolo unde cerealele nu reusesc in cultura. La nivelul productiilor realizate in America de Nord, cartoful produce substanta uscata la unitatea de suprafata care depaseste graul de 3 ori, orzul de 2,7 ori si porumbul de 1,1 ori, iar la continutul in proteina de 2 ori, de 1,3 ori si, respectiv, 2 ori. In anii secetosi si la noi in tara cartoful realizeaza substanta uscata in cantitate mai mare, comparativ cu cerealele.

Avand numeroase soiuri cu perioada de vegetatie diferita, recoltandu-se de la sfarsitul lunii mai pana in octombrie, cartoful favorizeaza esalonarea lucrarilor agricole, fiind folosit si ca planta premergatoare a graului de toamna (dupa cartof terenul ramane afanat, curat de buruieni, intr-o buna stare de fertilitate). Foloseste rentabil ingrasamintele organice, chimice si apa de irigatie.

Potentialul de productie teoretic al cartofului a fost estimat de ZAAG VAN DER, 1984, la 134 t/ha, potential care se poate realiza.
In cultura cartofului se intalnesc si o serie de inconveniente, cum ar fi:
- tuberculii destinati plantarii trebuie reinnoiti periodic, altfel productia scade datorita fenomenului de degenerare. Calitatea materialului de plantare influenteaza productia cu 40 - 60%;
- bolile si daunatorii (in special mana - Phytophthora infestam) produc
pagube mari, daca nu se iau masuri riguroase de combatere. Prin tuberculi se transmit bacterioze si viroze care nu pot fi combatute pe cale chimica;
- se foloseste o cantitate mare de tuberculi la plantare (25 - 40% din
valoarea cheltuielilor);
- este sensibil la variatia conditiilor climatice din timpul vegetatiei si foarte pretentios la soi, cu repercusiuni asupra pastrarii tuberculilor si biologiei
lor;
- tuberculii se conserva cu dificultate si numai in limite stricte de
temperatura si umiditate;
- datorita sensibilitatii tuberculilor la lovire si temperaturi scazute, transportul se face cu dificultate;
- mecanizarea integrala a culturii este posibila numai pe soluri nisipo-
lutoase, luto-nisipoase si lutoase.

Avand in vedere importanta acestei plante pentru tara noastra, trebuie relansata productia, luand in consideratie urmatoarele:
- respectarea zonarii cartofului, in vederea valorificarii conditiilor naturale si evitarii transporturilor nerationale dintr-o regiune in alta;
- introducerea in cultura a noi soiuri autohtone si de import productive, de calitate superioara, cu rezistenta sporita la boli, daunatori si la variatiile factorilor de vegetatie;
- producerea de material pentru plantare liber de viroze, cu preturi
rezonabile, subventionat de stat, asigurandu-se necesarul anual atat pentru ferme specializate, cat si pentru populatie;
- asigurarea ingrasamintelor chimice, insecto-fungicidelor, erbicidelor la preturi mai reduse si extinderea irigatiei si mecanizarii;
- construirea de depozite moderne de preluare, sortare, pastrare si ambalare a cartofilor, folosindu-se pe scara larga mecanizarea proceselor tehnologice.

Toate aceste masuri pot contribui la obtinerea unor productii suficiente pentru consum alimentar, industrializare, furajarea animalelor si chiar disponibilitati pentru export.

7.1.1.2. Compozitie chimica
Tuberculii de cartof sunt organe suculente, cu un continut mediu de 25% substanta uscata si 75% apa. in substanta uscata predomina amidonul, urmat de proteine si saruri minerale (tab. 7.1).

Raportate la substanta uscata, substantele extractive neazotate reprezinta 72,5 - 79,15% (dupa SLUSANSCHI) si 61,0 - 79,89% (dupa SCHICK), compozitia chimica a soiurilor de cartof cultivate in Romania fiind apropiata celor cultivate in alte tari.

Amidonul din tuberculii de cartof este constituit din amiloza (15 - 25%) si amilopectina (75 - 85%). Amilopectina asigura o mai buna consistenta tuberculilor la fierbere. Soiurile bogate in amilopectina se preteaza la obtinerea cleiurilor industriale. Fosforul in cantitate mai mare determina imbogatirea tuberculilor in amilopectina.

Continutul tuberculilor in amidon este influentat de factori interni (soi, etc.) si factori externi (clima, sol, tehnologie de cultivare). Soiurile timpurii au un continut mai redus in amidon, ca si cele cultivate in conditii de umiditate abundenta si nebulozitate mare. Soiurile tardive au un continut mat ridicat in amidon, iar graunciorii de amidon sunt mai mari, pretandu-se la industrializare (obtinerea de amidon si alcool).

Continutul in proteina bruta este, in medie, de 2% din substanta proaspata, iar aminoacizii esentiali, precum si raportul echilibrat intre acestia, dau cartofului o mare valoare alimentara. Soiul cultivat si conditiile climatice influenteaza continutul in proteine (scade in anii mai ploiosi sau in conditii de irigare).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.