Politici publice privind comertul

Totodata, numarul intreprinderilor avand ca activitate principala serviciile de distributie detine o pondere ridicata in numarul total de intreprinderi, pondere ce variaza intre 20% in Statele Unite, Danemarca sau Islanda si 40% in Grecia sau Portugalia, fapt ce reflecta preponderenta intreprinderilor de talie mica.

Ca dinamica, datele disponibile indica o tendinta de crestere a volumului de activitate realizat in sectorul distributiei, precum si o crestere a efectivelor ocupate in cadrul acestui sector. Intrucat cresterea volumului de activitate a depasit cresterea efectivelor se poate semnala si o crestere a productivitatii muncii.

In prezent se semnaleaza o tendinta de concentrare a serviciilor de distributie, in special la nivelul comertului cu amanuntul, precum si o tendinta de reducere a rolului comertului cu ridicata. Desi traditional sectorul distributiei se caracterizeaza prin un numar relativ mare de personal cu calificare scazuta si salarii mici, odata cu cresterea gradului de sofisticare a marfurilor comercializate, precum si a formelor de comert si tehnologiilor aferente se inregistreaza si o tendinta de polarizare a personalului in ceea ce priveste nivelul de calificare si nivelul veniturilor.

In ansamblu, se apreciaza ca piata serviciilor de distributie este concurentiala in ciuda tendintei de concentrare, datorita faptului ca talia optima a unei intreprinderi continua sa ramana mica comparativ cu dimensiunile pietei. Totusi, in privinta usurintei intrarii pe piata (care masoara contestabilitatea pietei si deci presiunile concurentiale care se manifesta chiar si in cazul de facto al unui monopol local) se manifesta tendinte contradictorii.

Astfel, cresterea economiilor de scara odata cu introducerea tehnologiilor comerciale specifice marilor suprafete, precum si cresterea preturilor terenurilor si imobilelor au sporit costul fix al intrarii pe piata (investitia initiala necesara pentru instalarea unui sistem de exploatare la nivelul Taliei Minime Eficace), in timp ce, pe de alta parte, dezvoltarea formelor de comert "fara magazine" si in special a comertului electronic au redus substantial costul intrarii pe piata.

Comertului ii revine un rol fundamental in fluidizarea circulatiei marfurilor in economie, asigurarea securitatii si bunastarii consumatorilor precum si in ce priveste protectia mediului. Toate acestea constituie teme permanent actuale pentru responsabilii politicilor economice publice. Totodata, problemele enuntate dobandesc o dimensiune internationala (chiar mondiala) tot mai pregnanta, pe masura ce avanseaza procesul globalizarii.

Necesitatea unor politici publice in favoarea comertului nu reprezinta, insa, o axioma. Tocmai de aceea, ar trebui incurajata o evaluare lucida, mai degraba decat entuziasmul declarativ si putin pragmatic pe care-l intalnim, uneori, cand se discuta politicile fata de comert.

Exista cel putin trei argumente in favoarea necesitatii unei politicilor publice fata de comert, care se adauga celor mai frecvent aduse intr-o asemenea dezbatere, cum este acela privind rolul socio-economic deosebit de important al comertului :