Proprietatile si functiile sangelui

Vascozitatea sangelui este un factor hemodinamic important deoarece poate influenta fluxul sanguin si astfel aportul de O2. Prin frecarea dintre moleculele diverselor substante din sange, precum si dintre sange si peretele vascular sunt generate forte de coeziune care se opun curgerii sangelui. Nivelul vascozitatii sangelui influenteaza rezistenta periferica si prin aceasta presiunea arteriala. Vascozitatea depinde atat de factori plasmatici, cat si de elementele figurate ale sangelui.

Factorii plasmatici sunt reprezentati de concentratia proteinelor totale. Elementele figurate ale sangelui influenteaza mai puternic vascozitatea, atat prin variatiile cantitative evidentiate prin hematocrit, cat si calitative eritrocitare. Masurata cu vascozimetrul Hess si apreciata fata de apa vascozitatea sangelui este se 4,7 centi Poise la barbat si de 4,4 centi Poise la femeie si de 1,80 centi Poise pentru plasma.

Vascozitatea scade in anemii influentand si tipul de curgere al sangelui (crescand viteza, curgerea laminara poate deveni turbulenta) si creste in poliglobulii marind rezistenta periferica. Pentru acelasi hematocrit si proteinemie, vascozitatea poate varia in functie de temperatura, viteza de curgere si diametrul vasului. Presiunea osmotica
Presiunea osmotica este direct proportionala cu numarul de particule dizolvate in sange. Deoarece presiunea osmotica nu este influentata de celulele sanguine, 93% din presiunea osmotica a plasmei (7,67 atmosfere) este datorata electrolitilor din plasma si 7% substantelor organice neelectrolitice, uree, glucoza.

Determinarea osmolaritatii plasmei se face mai simplu prin stabilirea punctului crioscopic -0,560C, corespunzand la 280-320 mmol/l.
Presiunea osmotica este forta care determina sensul si intensitatea transferurilor de lichide cu electroliti prin membranele celulare inclusiv eritrocitare.