Relatii inter-etnice

In lucrarea amintita este rezumata si prezentata astfel conceptia lui G. Tarde: "Dupa el orice fapt social este mai mult sau mai putin un apt de imitatie. Toate actele umane, in consecinta, se impart in doua categorii: unele sunt opera personala a individului care le realizeaza, altele sunt, la el, copie a ceea ce vede ca fac cei din jurul sau; primele constituie inventii, cele din urma - imitatii; primele sunt fenomene individuale, cele din urma sunt fenomene sociale" (Worms, 1913, 79).

Prezentand elementele fundamentale ale pozitiei lui A. Coste, R. Worms precizeaza ca el distinge, printre ideile si actiunile fiecarui om, pe cele care sunt produse de viata sociala si pe cele care sunt rezultat al activitatii mentale personale. El gandeste ca sociologia este stiinta celor dintai si rezerva studiul celor din urma la ceea ce numeste ideologie. Intre ele se stabileste o distanta la fel de mare cum este cea dintre sociologie si biologie. Punctul de vedere durkheimian ne este cunoscut deja. Fara a mai reveni asupra lui, vom prezenta doar principalele observatii ale lui Worms.

Dupa aprecierea lui R. Worms exista, in punctele de vedere ale lui Durkheim si Coste, o anumita doza de exagerare. Diferenta dintre individual si social nu este atat de mare pe cat si-o imagineaza acesti autori . Socialul nu se realizeaza decat prin acte individuale; el se coloreaza deci, obligatoriu, cu nuante individuale. Si individualul, reciproc, nu constituie decat cea mai mica parte a existentei sprijinita pe un fond social asupra caruia isi pune cu necesitate amprenta.

Pe de alta parte, vederile lui Tarde cer, de asemenea, un corectiv. Cand doi indivizi actioneaza paralel, aceasta nu inseamna intotdeauna ca unul il imita pe celalalt. Este posibil ca existenta circumstantelor identice sa faca sa se nasca in fiecare ganduri identice. Ei pot sa se intalneasca si sa nu se copie.
In conturarea pozitiei sale, R. Worms, dupa respingerea imitatiei si constrangerii ca elemente definitorii pentru faptul social, pleaca de la realitatea concursului multitudinii de ganduri si multitudinii de activitati, realitate pe care o considera de regasit la baza tuturor faptelor sociale.