Sociologie economica

Trimis la data: 2009-05-12
Materia: Economie
Nivel: Facultate
Pagini: 173
Nota: 5.44 / 10
Downloads: 96
Autor: Erica Nastase
Dimensiune: 880kb
Voturi: 9
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Aristotel (383-322 i.e.n.), ganditorul grec din Stagira, discipol al lui Platon si opozant al acestuia, conceptia sa sociala si-o bazeaza pe observatia sistematica, pe cercetarea masei de fapte, fenomene si procese, dezvoltand o teorie despre societate si viata sociala in concordanta cu legile care guverneaza societatea umana. Face referiri geniale la unele aspecte ale vietii sociale si ale omului, pe care il defineste ca "fiinta sociala", respectiv "zoon politikon". In lucrari precum "Etica Nicomachica", "Politika", "Constitutia atenienilor" ( singura constitutie care s-a pastrat din cele 185 pe care ganditorul le-a studiat),Aristotel cauta "entelehiile".

Cursuri similare:

Realitatea sociala la Aristotel se prezinta sub patru aspecte: Philia- reprezinta sociabilitatea; Coinoma- exprima structura grupala a societatii; Politeia- are drept continut statul care este identificat cu societatea globala; Nomos- ca ansamblu al regulilor, normelor de conduita, obiceiurilor, practicilor, moravurilor, normelor de drept si morale, devenind o forma a controlului social.

Al doilea moment presociologic este constituit din intemeietorii "fizicii sociale", respectiv: Thomas Hobbes (1588-1679), ganditor englez care in abordarea sociala concepe societatea si omul ca existente care se caracterizeaza prin anarhie, concurenta si individualism. Din aceasta cauza starea naturala a omului este anterioara statului si este prezentata prin judecati de tipul, "omul este lup pentru om", "razboiul tuturor impotriva tuturor".

Statul este rezultatul contractului social realizat intre oamenii societatii date pentru a elimina razboiul, pentru a instala pacea in societate. Ganditorul englez este impotriva democratiei si militeaza pentru un stat despotic de regula optand spre monarhie. De retinut este faptul ca Th. Hobbes isi contureaza opiniile pe baza unor observatii directe si ample care stau la baza elaborarii teoriei sociale autoritare, a teoriei ordinii sociale.

Afirmand natura irevocabila a contractului social si fundamentand principiul puterii suverane nelimitate a carmuitorului. Utilizeaza pentru prima oara conceptul de fizica sociala, preluat de la Saint Simon si Auguste Comte. Spinoza, Baruch (Benedict), (1632-1677) adera la conceptia contractualista a lui Hobbes dar se detaseaza de aceasta militand pentru o forma democratica de guvernare.

Acesti doi ganditori- Hobbes si Spionoza, nu fac altceva decat inlocuiesc entelehiile lui Aristotel cu forte mecanice, fizice in explicarea fenomenelor si faptelor sociale; au integrat fortele individuale in fortele colective ca forma de explicare a societatii pe care o inteleg ca fiind ansamblul indivizilor umani aflati in relatii interdependente.

Un moment distinct al acestei etape este prezentat prin activitatea lui Montesquieu (1689-1755), ganditor iluminist francez considerat un principal precursor al sociologiei. El sustine ca statul este o institutie naturala, opus viziunilor providentialismului; forta motrice a dezvoltarii sociale o constituie legislatia; preconizeaza separatia puterilor in stat;

este adept al determinismului geografic prin care sustine ca legislatia si moravurile unui popor sunt determinate de factorii de clima, de conditiile geografice; a intuit legitatea proceselor sociale si caracterul lor obiectiv, legi pe care le vede ca fiind raporturi necesare ce decurg din natura lucrurilor.

Asadar, Montesquieu descopera in cadrul legilor legislatorului- obiceiurile, moravurile, manierele etc .privite ca institutii ale natiunii- natura guvernului, ceea ce il face sa fie ceea ce este; sa stabileasca legi care sunt privite ca raporturi necesare care deriva din natura lucrurilor, si explica geneza guvernelor; sa demonstreze ca aceste legi depind de lucruri, de factori generali si speciali, de determinismul natural, geografic.

Fundamentarea sociologiei ca stiinta. Cunoasterea sociologica
Sociologia se fundamenteaza ca stiinta atunci cand se contureaza de sine statator obiectul propriu de studiu iar in plan cognitiv cand apare posibilitatea abordarii integratoare asupra societatii, printr-un sistem de metode si tehnici proprii. De remarcat este in acest proces ca reprezentantii sociologiei moderne- filosofi ai istoriei, filosofi sociali- printr-un efort cognitiv amplu si profund procedeaza la separarea sociologiei de filozofie.

Dincolo de discutiile contradictorii care au aparut privind continutul acestui moment, ganditorul francez Georges Gurvitch (1894-1965) sustine ca fundamentarea sociologiei moderne trebuie sa inceapa cu:Saint Simon, precursor al lui Auguste Comte, reprezentant de seama al socialismului utopic elaboreaza planuri de construirea unei societati mai bune si in concordanta cu aceasta contureaza si planul unei stiinte noi pe care o numeste "Fiziologia sociala" care este identica cu sociologia ca stiinta si care trebuie sa studieze societatea in actiune fiind o stiinta a libertatilor.

Ganditorul francez abordeaza probleme de maxima importanta: raportul dintre productia materiala si productia spirituala; problema claselor sociale si luptei de clasa; regimul social, oricare ar fi el, este aplicarea unei conceptii filosofice. Adept al gandirii filosofice pozitive noua stiinta trebuie sa trateze riguros faptele sociale, dupa modelul stiintelor naturii dar in maniere specifice.

Sa utilizeze metodele stiintifice in studierea faptelor economice, politice, sociale, materiale ca si a celor spirituale. El ajunge la concluzia ca faptele sociale dominante in societate sunt cele economice si indeosebi cele industriale. Faptele politice sunt tratate in interdependenta cu factori economici si trebuie sa se manifeste prin reforme ca si prin actiuni legislative.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.