Solutii

Trimis la data: 2010-05-02
Materia: Chimie
Nivel: Facultate
Pagini: 14
Nota: 9.67 / 10
Downloads: 0
Autor: Galatescu Emil
Dimensiune: 81kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Solutiile sunt sisteme monofazice, deci amestecuri omogene cu compozitie variabila, alcatuite din doua sau mai multe substante, numite componenti, intre care se exclud reactiile chimice. Prin cuvantul omogen se intelege ca subtantele ce compun o solutie nu sunt perceptibile cu ochiul, chiar inarmat cu un microscop, nici nu sunt separabile prin mijloace mecanice, ca filtrare, centrifugare, etc. La o solutie se distinge componenta care dizolva si care este de obicei in cantitate mai mare, numita solvent (dizolvant) si componenta care se dizolva, numita solvat (solut, dizolvat).

Cursuri similare:

Doua substante formeaza o solutie ideala atunci cand la dizolvare nu se produce nici o variatie de volum si nici o variatie a entalpiei (degajare sau absorbtie de energie). Se intalnesc foarte rar solutii ideale. La substantele foarte asemanatoare, cum ar fi substantele ce difera doar prin compozitia izotopica, se poate vorbi de solutii ideale. Acest lucru se intampla datorita faptului ca moleculele lichidelor sunt supuse unor interactiuni puternice.

Sa consideram doua lichide A si B. Conditia pentru a forma o solutie ideala de B in A este ca fortele ce actioneaza intre moleculele A, in lichidul A pur si cele ce actioneaza intre moleculele B in lichidul B pur, sa fie de aceeasi natura si intensitate ca fortele dintre moleculele A si B in amestecul celor doua lichide. Solutiile foarte diluate ("solutii de dilutie infinita") se comporta in multe privinte ca solutii ideale. Prin definitie, la formarea unei solutii ideale, nu se degaja si nu se consuma energie, caldura de dizolvare este zero. De asemenea nu se degaja sau nu se consuma caldura, la diluarea unei solutii ideale cu acelasi solvent.

Formarea unei solutii ideale se datoreste exclusiv factorului entropic, tendintei spre o mai mare dezordine si impastiere a solutului in solvent. Cazurile in care factorul entropic singur hotaraste formarea unei solutii sunt insa rare si greu de deosebit de acelea in care contribuie ambii factori, cel entropic si cel entalpic. Afara de acestia, mai trebuie luate in seama interactiunile intre A si A, B si B si intre A si B.

Cristalele cu retea moleculara ca hidrocarburile solide (parafine sau naftaline), sunt solubile in hidrocarburi ca hexanul si benzenul. In acest caz fortele de atractie dintre moleculele solutului fiind de aceeasi natura ca fortele dintre moleculele solventului, forte van der Waals, dizolvarea consta in formarea de legaturi intre moleculele solutului cu ale solventului. Simultan se desface un numar egal de legaturi in solvent si in solut. De aceea dizolvarea are loc fara o variatie apreciabila a entalpiei ΔH.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.