Studiul insusirilor, tehnologia cultivarii si modul de folosire a principalelor specii lemnoase ornamentale din tara noastra

Trimis la data: 2010-09-05 Materia: Biologie Nivel: Facultate Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Doriana Barbulescu Dimensiune: 34kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Taxus baccata L. - Tisa, Tisar
Este specie relict tertiar, considerat in tara noastra "monument al naturii" si este ocrotita prin lege. Atinge inaltimi de max. 15-20(25) m dar cel mai frecvent se intalneste sub forma arbustiva.Tulpina este dreapta, canelata, ritidomul se formeaza de timpuriu, este subtire, de culoare cenusie-roscata, care se exfoliaza in placi. Contine (intreaga planta, cu exceptia arilului) un alcaloid toxic numit taxina, cele mai toxice fiind considerate frunzele, iar toxicitatea lor este mai crescuta iarna decat vara. Lemnul este omogen, cu duramen brun-roscat, fiind un lemn compact, tare, fin si greu (este cea mai grea esenta lemnoasa de la noi), dar este interzisa prin lege taierea exemplarelor de tisa. Nu contine rasina nici in lemn si nici in alte locuri din planta. Coroana este ovoid-conica sau rotunjita, dezvoltata pana aproape de sol. Mugurii sunt ovoizi si sunt grupati la varful lujerilor.
Referate similare: Nu exista cursuri similare

Frunzele sunt aciculare, liniar-latite, plane, de 2-3 cm lungime, la baza brusc ingustate intr-un petiol scurt, decurent pe lujer, se aseamana cu cele de brad, insa varful lor este treptat acuminat; sunt mai moi, de un verde inchis pe fata si verde galbui pe dos, fiind lipsite de dungi albe de stomate, dar au nervura proeminenta.
Florile sunt unisexuat dioice, cele mascule se dezvolta in muguri inca din toamna precedenta, fiind constituite din 8-10 stamine; cele femele sunt solitare, asezate pe un lujer scurt, au un singur ovul terminal, erect, dupa fecundare rezultand un fruct fals numit "galbul". Fructifica destul de timpuriu (de la cca. 20 de ani) si anual. Samanta este ovoida, de pana la 1 cm lungime cu tegumentul lemnos, tare, de culoare bruna la maturitate, acoperita pana aproape de varf de un aril rosu carnos, mucilaginos, cu gust dulceag, comestibil pentru pasari. Semintele se matureaza prin august-septembrie, iar diseminatia se face cu ajutorul pasarilor; au o putere germinativa ridicata (cca. 80%) dar daca se seamana toamna germineaza abia in primavara anului al II-lea sau chiar al III-lea, din cauza tegumentului lemnos.
Este singura specie dintre gimnospermele indigene care poseda capacitate de inmultire vegetativa, prin lastari, butasi si marcote (nu drajoneaza).

Are o longevitate foarte mare (pana la 3000 de ani). La noi in tara se intalneste spontan mai ales in regiunile cu relief accidentat, stancarii sub forma de boschete prin padurile de fag sau amestecuri de fag si rasinoase. Prefera statiunile umbrite, cu umiditate atmosferica ridicata; dovedeste sensibilitate fata de seceta si sufera uneori de pe urma gerurilor excesive de iarna si a ingheturilor tarzii. Are temperament pronuntat de umbra, dar vegeteaza bine si in plina lumina. Suporta foarte bine tunderea.

Varietatile cele mai apreciate de tisa sunt:
i Brevifolia - cu ace relativ scurte si inguste;
i Cuspidata (Tisa japoneza) - acele cu dungi dorsale galbui mai late decat la specia de baza, pe partea superioara de un verde stralucitor;
i Canadensis (Tisa canadiana) - ace mai lungi care pe timpul iernii capa o coloratie rosietica;
i Aurea - frunze aurii (doar daca se cultiva in plina lumina);
i Fastigiata ( Tisa de Islanda) - arbust inalt de forma columnara, atinge inaltimi de 3 - 5 m, cu ramuri erecte, lastari scurti si numerosi (se intalnesc numai exemplare femele);
i Elegantissima - forma compacta iar frunzele tinere dungate cu galben;
i
Nana - forma compacta pitica (maxim 1 m),cu acele scurte.
Tisele sunt plante cu crestere inceata, fapt care constituie un motiv important pentru cultivarea lor in gradinile mici. De asemenea suporta foarte bine tunderea, modelarea si transplantarea. Tisa indigena este subtermofila, dar rezista destul de bine la ger. Solicita umiditate suficienta in aer si sol. Cresc bine in plin soare dar tolereaza bine si umbra accentuata. Prefera solurile fertile, revene, calcaroase. Rezista bine la poluarea cu praf, fum si gaze.

Inmultirea se realizeaza prin:
- samanta stratificata timp de minim 1an, semanata toamna in rasadnite;
- prin marcotaj (prin arcuire sau musuroire);
- butasire - in luna septembrie cand lujerii sunt maturati iar mugurele terminal bine dezvoltat, prin butasi simpli, butasii fiind buni pentru repicare la ghivece abia dupa cca. 18 luni;
- altoirea - in placaj se poate practica iarna (in sere) sau in august (in rasadnite reci, pe portaltoaie obtinute din samanta sau butasi si inradacinate la ghivece).
Folosire. In parcuri si gradini, pentru garduri vii, deoarece se preteaza foarte bine la tundere, dar pot fi folosite si exemplare izolate, in locatii umbroase sau semiumbroase. Prin taieri repetate coroana se poate modela in diverse forme sau figuri (arta topiarilor).

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Noutati
Stiri educatie
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.