Teoria generala a dreptului civil

Subiectele raportului juridic civil sunt oamenii luati individual, ca persoane fizice, sau organizati in colectivitati, ca persoane juridice, carora legea le recunoaste calitatea de subiecte de drepturi si obligatii.

Continutul este format din drepturile subiective si obligatiile participantiilor la raportul juridic.

Obiectul raportului juridic civil reprezinta actiunile sau inactiunile la care se refera drepturile si obligatiile partilor.

Dreptul civil este acea ramura a sistemului nostru de drept care reglementeaza raporturile patrimoniale in care partile se afla pe pozitie de egalitate juridica si rapoturile personale nepatrimoniale in care se manifesta individualitatea persoanei.Obiectul de reglementare al dreptului civil il constituie o parte din raporturile patrimoniale (au continut economic si pot sa fie exprimate si evaluate in bani) si raporturile personale nepatrimoniale (lipsite de continut economic), prin ele exprimandu-se individualitatea persoanei cu insusirile sale caracteristice.

Alaturi de aceste raporturi sociale, in sfera de reglementare a dreptului civil intra si raporturile juridice care se stabilesc ca urmare a deschiderii sucesiunii unei persoane.Deoarece raporturile juridice sunt raporturi sociale, ele au loc intre oameni fie individual, in calitate de persoane fizice, fie organizati in formatii colective, in calitate de persoane juridice, si care dispun de capacitate juridica civila.

Prin urmare subiectele raporturilor juridice civile sunt persoanele fizice si cele juridice.De regula, raporturile juridice civile se stabilesc intre doi subiecti dintre care unul are calitatea de subiect activ, numit si creditor, dobandind drepturi iar cealalta parte este subiectul pasiv sau debitor, asumandu-si obligatiile corelative celeilalte parti.

Desi in mod obisnuit raportul juridic se stabileste intre doua persoane exista unele raporturi juridice cu o pluralitate de subiecte care se leaga intre mai multe persoane, fie sub aspectul subectului activ (pluralitate activa), fie sub aspectul subiectului pasiv (pluralitate pasiva), fie sub ambele aspecte, activ si pasiv (pluralitate mixta) astfel ca drepturile si obligatiile lor sunt divizibile in atatea fractiuni cate subiecte active sau pasive exista, cu exceptia solidaritatii si a indivizibilitatii cand drepturile si obligatiile partilor nu se divid.

In principiu subiectele raportului juridic civil sunt determinate (individualizate) de la nasterea raportului juridic civil fiind cunoscut atat de subiectul activ cat si de cel pasiv. Exista si raporturi juridic civile cand subiectele active si pasive sunt nedeterminate.