Termenul de ideologie

Trimis la data: 2010-05-28 Materia: Religie Nivel: Facultate Pagini: 60 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Andrei_S Dimensiune: 118kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui curs: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Elitele intelectuale din Europa Occidentala pregatesc, la finele secolului XVI si apoi tot mai decis incepand cu secolul XVII triumful principiului imanentei si autonomiei in domeniile umanului, al moralei, in locul principiului clasic al transcendentei si heteronomiei. Societatea pe care o catalogam aici ca fiind heteronoma este caracterizata de o "ortodoxie" sociala si morala care se sprijina pe legi si norme de sorginte religioasa. Morala societatilor "ortodoxe" este un derivat divin. Asa cum aratam, incepand cu secolul XVI, se naste un proiect al vietii sociale si individuale ale carui baze sunt deliberat desprinse de o referinta explicit transcendentala (religioasa). (Machiavelli, Hobbes, Locke, Rousseau)
Referate similare: Ideologii politice contemporane

Societatile asa numit "autonome" sunt concepute in plan intelectual drept constructe rational-umane. In calitate de "contracte" existenta acestor societati poate fi legitimata in termenii rationalitatii umane. Noutatea elementara a acestui fenomen (constitutiv de altfel intregii modernitati) rezida in vointa elementara de substituire a religiosului prin politic. Daca pana la acest moment exista o anume interpenetrare intre religios si politic (sa ne gandim numai la faraonii Egiptului, la regii persani sau imparatii romani) odata cu sec XVII se petrece o secularizare progresiva a ingerintelor religiosului in viata politica si in planul politicului, in general.

Acesta limitare a influentelor religiosului se manifesta in orizontul doctrinar ca absenta a meditatiei cu caracter pur filosofic in lucrarile unor autori precum Machiavelli ori Jean Jacques Rousseau. In cazul celor doi autori, puterea politica este instanta suprema care decide destinele individuale sau pe cele ale comunitatilor.
Schema generala a ideologiei e de factura maniheista: doua principii (Bine-Rau) si trei timpi, anticosmismul si ideea construirii omului nou, mantuit, structura initiatica (initiatii si candidatii). Mai mult, marile teme gnostice se regasesc in ideologiile modernitatii:

necreditarea realului, ca opera a unui demiurg rau; constiinta acuta a unei duble decaderi a lumii si a sinelui, asociata revoltei impotriva acestei conditii degradate; cele doua cicluri de mantuiri (alesii si ceilalti); salvarea prin cunoasterea (gnosis) teoretica a legilor cosmo-antropice, istorica (evolutia cosmosului si practica (mijloacele de mantuire); existenta unei morale proprii (exterioritatea raului in raport cu omul), diferita de cea comuna . Gnosticul isi ofera asentimentul nu datului revelat, ci sensului ascuns, pentru ca elimina in principiu riscul credintei si se afirma ca o evidenta rational-demonstrabila, care obliga subiectul sa-si dea asentimentul (negarea liberului arbitru).

Am putea concluziona atunci ca ideologiile se nasc printr-un proces de substitutie al heteronomiei religiosului cu autonomia, legitimata rational, a unei etici normative de provenienta umana.
Relatia cu credinta e si mai problematica, intrucat ideologia tinde sa se substituie religiei, fara a fi in mod fundamental religie: la temelia ei nu exista un "non-stiut constient", ci un "dat stiut": "Lenin nu stie ca el crede. El crede ca stie" . Desi ambele au o structura soteriologica, religia se construieste in raport cu dimensiunea transcendenta, in vreme ce ideologia vizeaza imanentul (paradisul mundan).

Ea abandoneaza orice referire la religie si devine chiar, in virtutea concurentei, o pseudo-antireligie. Ideologia nu e o corupere directa a religiei, ci una indirecta - via pervertirea de tip gnostic. Ideologia devine astfel o corupere reciproca a gnozei si a stiintei, in timp ce gnoza e o corupere reciproca a credintei si a speculatiei. Din aceasta perspectiva, ideologia apare ca o formatiune mentala care debordeaza conceptul spre a se constitui intr-o realitate secunda, ce tinde sa se substituie realului existent.

Stiri
  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Materiale educative Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.