Tutela administrativa

Chiar daca nu este exprimat expres din definitia rezultata ca administrati publica este clasicul ,,Executiv" sau ,,forma fundamentala de activitate a statului" cum se sustine pe baza Constitutiei din 1965. La ora actuala, doctrina opereaza cu notiunea de Executiv pentru a evoca activitatea publica realizata de autoritatile cu caracter constitutional si cu origine politica, care impulsioneaza administratia publica, formand, de fapt, conducerea acesteia.

Faptul ca unele autoritati administrative prin care se realizeaza autonomia locala au si atributii de administratie de stat nu inseamna ca toata activitatea lor este stabila. Autonomia locala nu poate insemna ,,stat in stat", motiv pentru care in toate statele democratice din lume intalnim ,,tutela administrativa" (controlul reprezentantilor Guvernului sau chiar ai sefului statului asupra autoritatilor administrative autonome locale, cu drept de atac in conteciosul administrativ).Fara elimina dreptul de anulare , este clar ca fata de Presedintele Romaniei nici un organ al administratiei de stat nu se subordoneaza functional, cu atat mai mult nu poate fi vorba de o subordonare organica.

De aceea, in cazul subordonarii unor ministri fata de Presedintele Romaniei este vorba de o subordonare functionala speciala care nu cuprinde dreptul de anulare a actelor. Nimic nu opreste pe Presedinte sa puna in directia Guvernului asemenea acte, cerand revocarea lor, iar actele conducatorilor serviciilor de informatii ale statului le poate pune in discutia Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
Constitutia , in art. 115, precizeaza ca ministerele se pot organiza numai in subordinea Guvernului (alin.1), iar organele centrale de specialitate cu alta denumire (evident si alt regim juridic; in primul rand conducatorul lor nu este membrul guvern