Tutunul - Fitotehnie

Trimis la data: 2009-07-15
Materia: Agronomie
Nivel: Facultate
Pagini: 29
Nota: 9.60 / 10
Downloads: 1
Autor: Adina
Dimensiune: 253kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Curs despre Tutunul - Fitotehnie
Tutunul se cultiva pentru frunzele sale utilizate in obtinerea produselor de fumat si prizat: tigarete, tutun de pipa, tigari de foi, tutun pentru prizat, tutun pentru mestecat etc. Din frunzele bogate in nicotina se prepara praful de tutun si apoi solutia de tutun folosita ca insecticid, sau, se extrage acidul nicotinic (vitamina PP) utilizat in industria farmaceutica, pentru tratamentul unor afectiuni, printre care si pelagra. Tot din frunze se extrage acidul citric, care la "mahorca'' se gaseste in proportie mare (10 -15%). Semintele de tutun contin 35 - 45% ulei semisicativ, care poate fi extras si folosit in alimentatia oamenilor sau in industria vopselelor.
Valorificand economic unele soluri cu potential productiv mai redus (soluri nisipoase, erodate), tutunul asigura venituri deosebit de mari, ceea ce ii mareste importanta agrofitotehnica. Desi, in mod justificat, se desfasoara o campanie impotriva fumatului, deoarece nicotina si substantele care rezulta in procesul arderii aduce mari prejudicii sanatatii oamenilor, pana in prezent nu s-au inregistrat scaderi semnificative ale numarului fumatorilor. Pentru a reduce din efectele negative ale fumatului asupra organismului uman, se incearca obtinerea de soiuri de tutun si tigarete al caror efect asupra fumatorilor sa fie redus la minimum sau anihilat complet. Cultura, industrializarea si comercializarea tutunului inlesnesc mijloacele de trai a multe milioane de oameni.

8.1.2. Compozitia chimica a frunzelor de tutun
Aceasta determina calitatea produselor, fiind influentata de insusirile soiului, de factorii de mediu (clima si sol), varsta plantei, pozitia frunzei pe tulpina etc. si poate fi imbunatatita pe diferite cai.
Substanta uscata a frunzelor de tutun este formata din 75 - 92% compusi organici si 8 - 25% compusi minerali.

Compusii organici sunt alcatuiti din hidrati de carbon solubili si insolubili, compusi azotati, acizi organici, rasini si uleiuri eterice, iar cei minerali din compusii calciului si potasiului. Hidratii de carbon solubili reprezinta 2 - 27% din substantele organice, in functie de soi si conditiile de vegetatie si influenteaza in mod deosebit insusirile fumative ale tutunului. Un continut, ridicat in hidrati de carbon solubili se gaseste in tipul de tutun Virginia (27%), mijlociu la tipul oriental (19 - 20%) si redus la tipul de mare consum (2 - 3%).

Prin arderea hidratilor de carbon solubili se formeaza acizi organici, aldehide, fenoli si alte substante care imbunatatesc aroma si gustul tutunului. Celuloza (7 - 8%) are rol principal in intretinerea arderii.
Substantele organice cu azot oscileaza intre l - 6% din substanta uscata; continut mai redus se inregistreaza Ia soiurile cu frunze de culoare galbena (1-2%), moderat fa cele cu frunze rosii (2 - 3%) si continut ridicat la cele cu frunze de culoare inchisa (peste 3).

Substantele albuminoide, in cantitate mare, influenteaza negativ calitatea tutunului; prin ardere, ele imprima gust si miros neplacute. Tutunurile pentru tigarete din tara noastra contin 6 - 10% substante albuminoide, iar cele pentru tigari de foi intre 11 si 17% albumine din substanta uscata.

Pentru calitatea tutunului prezinta o deosebita importanta raportul intre hidratii de carbon solubili si substantele albuminoide, exprimat in valori procentuale din substanta uscata, raport denumit coeficientul Smuk. Cu cat acest coeficient este mai mare, cu atat calitatea tutunului este mai buna. La soiurile de calitate superioara coeficientul Smuk este de 1,8 - 3, pe cand la cele de calitate inferioara se situeaza sub cifra 1.

Aminoacizii ocupa 0,25 - 0,58% din substanta uscata si au actiune pozitiva asupra fumatului, indeosebi la tutunul pentru tigari de foi.
Nicotina (C10H14N2) este principalul alcaloid din frunzele de tutun, influentand, in cea mai mare masura, calitatea tutunului si sanatatea organismului uman. Mahorca (Nicotiana rustica) contine 8 - 16% nicotina, in timp ce tutunul (N. tabacum) numai 0,3 - 5,0%, cu diferentieri in functie de tipul de tutun: 0,3 -1,0% ia tipul oriental; l - 2% la tipul semioriental si Virginia; 1,5 - 2,5% la tipul de mare consum si 2,5 - 5% la tutunul pentru tigari de foi. Continutul in nicotina este mai mare in conditii de clima umeda, pe soluri mai grele si mai reci, pe cele fertilizate abundent cu azot si mai mic in conditii de clima secetoasa si pe soluri slab aprovizionate cu azot (N. ANITIA, 1975). Alaturi de nicotina se mai gaseste nornicotina si anabasina.

Nicotina se gaseste in toate organele plantei, cu exceptia semintelor mature, dar depaseste 66,5% in frunze. Continutul frunzelor in nicotina este influentat de pozitia acestora pe tulpina. Locul de sintetizare a nicotinei in planta este coletul si nu radacina plantei (F. CRESCINI, 1969).

Acizii organici (malic, citric, oxalic etc.) provin din transformarile amidonului si zaharului, reprezentand 12 - 16%. Rolul acestora asupra calitatii tutunului nu este precizat pe deplin, dar se pare ca au rol pozitiv asupra arderii.

Rasinile si uleiurile eterice imprima tutunului aroma, insusire de foarte mare importanta pentru calitatea frunzelor. Cantitatea de rasini oscileaza intre 2 si 16% (3 - 8% la soiurile romanesti), iar cantitatea de uleiuri eterice este de 0,047% la tipul de mare consum si 1,2% la tipul oriental (N. ANITIA, 1974). Substantele aromate din frunze se pun in evidenta prin tratamente tehnologice aplicate frunzelor de tutun dupa recoltare (dospire, uscare, fermentare).

Substantele minerale oscileaza intre 8,5% si 23,0% (TRIFU, 1953) si sunt alcatuite din circa 35% CaO si 30% K2O si alte elemente. La un continut mediu de 17% substante minerale din substanta uscata a frunzei, potasiul reprezinta 5%, calciul 6%, iar magneziul - 1,5% (CRESCINI, 1969). Continutul frunzei in substante minerale este influentat de continutul acestor substante in meAZdiul nutritiv, cu implicatii la stabilirea fertilizarii.

Potasiul are influenta pozitiva asupra arderii, urmat de calciu; clorurile si sulfatii influenteaza negativ arderea.
Compozitia chimica prezentata se refera la frunzele recoltate la maAZturitatea tehnica a tutunului (stadiu in care se recolteaza).

8.1.3. Raspandire
In prezent tutunul se cultiva pe toate continentele, in unele tari pe mari suprafete, in altele pe suprafete mici. Fata de perioada 1979 - 1981, cand se cultivau in lume 4,02 milioane ha cu tutun, in perioada 1988 - 1990 s-a ajuns la o suprafata de 4,89 milioane ha, cu o productie medie de 1.407 kg/ha, suprafata care a fost si in anul 2001 de 4,21 mii. ha, cu o productie medie de 1.517 kg/ha.

Tari mari cultivatoare de tutun sunt: China cu peste 1,52 milioane ha, India cu peste 0,45 milioane ha, SUA cu peste 0,172 milioane ha si cu productia medie cea mai mare (2.593 kg/ha). In Romania, suprafetele si productiile medii se prezinta in tabelul 8.1. Cele mai mari suprafete, cultivate cu tutun sunt intalnite in judetele din sudul tarii, unde se afla circa 60% din suprafata totala; in Moldova se cultiva circa 20%, iar in Campia de Vest si Transilvania, circa 20%.

Ca produs industrial, tutunul a fost cunoscut in Europa numai dupa descoperirea Americii de catre Cristofor Columb (1492), iar ca planta cultivata a fost descoperit in Mexic, in anul 1519, cu ocazia explorarii acestei zone. In Europa primele seminte de tutun se presupune ca au fost aduse de calugarul Ramon Pane in Spania (1518), iar mai tarziu de Francesco Hernandez de Toledo, la intoarcerea din America in anul 1559, sub numele de "Tabaco" (dupa numele instrumentului cu care se fuma in insulele Caraibe).
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.