Variabile statistice

Trimis la data: 2010-01-11
Materia: Electotehnica
Nivel: Facultate
Pagini: 18
Nota: 9.99 / 10
Downloads: 0
Autor: Vlasceanu Irina
Dimensiune: 101kb
Voturi: 1
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui curs:
Sa consideram o populatie statistica sau un esantion dupa cum cercetarea statistica este totala sau selectiva. La unitatile (indivizii) observate in s-au inregistrat date despre p variabile statitice (p1). Fiecare din cele p variabile este definita prin:
- o multime numita spatiul observatiilor
- o structura algebrica S pe
- o aplicatie v a lui in
Deci, v: , unde este inzestrata cu o structura algebrica S

Cursuri similare:

dupa structura algebrica S cu care este inzestrata multimea i— a observatiilor si tipul de scala de masurare:a) variabile calitative nominale: fara structura si cu scala nominala. In acest caz, i— este o multime finita de modalitati, singurul criteriu distinctiv intre acestea finnd numele (termenul, cuvantul sau cuvintele) prin care se exprima. Deci, multimea i— nu poseda nici o structura, exceptand relatia de identitate/nonidentitate (=/i‚¹) ce asigura diferentierea reciproca a elementelor. Desi, se poate recurge la o codificare a modalitatilor, prin atribuirea de coduri numerice, ea nu este de natura sa induca o structura, fiind pur arbitrara.

Singura operatie autorizata pe scala nominala este partajarea esantionului in clase. De regula numarul acestora este egal cu numarul modalitatilor distincte ale variabilei, dar nu este exclusa si o agregare a claselor elementare in grupe mai compacte. Exemple: categoria socio-profesionala, starea civila, modul de transport etc.
b) variabile calitative ordinale: au structura de ordine si cu scala ordinala. In acest caz, i— este o multime finita de modalitati (sau coduri numerice asociate) inzestrata cu o structura de ordine totala (i‚L). Existenta acestei structuri este esentiala pentru ca agentii economici sa poata defini o ierarhie pe spatiul observatiilor in acord cu propriile preferinte furnizandu-le totodata un criteriu adecvat de luare a deciziilor.

c) variabile cantitative ordinale: au structura de ordine si cu scala de interval. In acest caz, i— este o multime continua, inzestrata cu o structura de ordine totala. Scala de interval permite definirea distantei dintre valorile numerice ale unei variabile. Punctul zero al scalei si unitatea de masura se pot alege arbitrar. Datorita caracterului relativ al localizarii originii pe aceasta scala, nu au sens nici suma a doua valori, nici raportul lor. Au sens in schimb, diferenta dintre doua valori, precum si suma sau raportul diferentelor.

Exemple clasice de utilizare a scalei de interval: masurarea timpului calendaristic pe o scala a carei punct de origine (ales convetional) desemneaza inceputul erei crestine (de remarcat ca nu toate popoarele au adoptat aceasta conventie); masurarea temperaturii cu ajutorul diverselor scale (Celsius, Fahrenheit) pentru care atat punctul zero cat si unitatea de masura sunt alese in mod diferit. Astfel, valoarea zero pe scala Celsius nu inseamna absenta temperaturii, ci doar punctul critic pentru schimbarea starii de agregare a apei. In schimb, pe scala Fahrenheit, acelasi fenomen se produce la 32ºF. Conversia valorilor de pe o scala pe alta este posibila printr-o transformare scalara:
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.