Antropologia culturala si educationala

Focul este pentru Gaston Bachelard elementul care a captat inca din preistorie imaginarul oamenilor: atractia luminii si a caldurii se dubleaza de primejdia focului care poate arde, simbol a ceea ce este interzis, fascinant si neinteles. Bachelard, in calitate de filosof al imaginarului, primul din istoria gandirii care a fost preocupat de complexele culturale, a scris o poetica a reveriei pe tema apei, o poetica a reveriei pe tema pamantului, iar in cartea de fata se preocupa de al patrulea element,

pe care filosofii antici au incercat sa si-l explice ca pe un principiu creator, iar oamenii primitivi l-au asimilat cu Soarele, divinizandu-l. Alchimistii credeau cu convingere ca focul este o fiinta vie, capabila sa transforme materia. Forta distructiva a acestui element i-a ingrozit si le-a impus respect oamenilor, iar puterea sa de a purifica a nascut legende. Focului i-au fost acordate valori sexuale, a fost inconjurat de mituri, a fost intruchipat in personaje divine, malefice sau binevoitoare. Tot acest complex de imagini este analizat de Gaston Bachelard cu instrumentele psihanalizei, dar si cu forta extraordinara a discursului unui scriitor pe care toti teoreticienii imaginarului il recunosc ca precursor.

Pamintul si reveriile vointei - Gaston Bachelard Materia ne dezvaluie propriile noastre forte. Ea sugereaza o impartire a lor pe categorii dinamice. ii da vointei noastre nu numai o substanta durabila, ci si scheme temporale bine definite rabdarii noastre. Pe data, materia capata de la visele noastre un intreg viitor de munca; vrem sa o invingem muncind. Ne bucuram inca dinainte de eficacitatea vointei noastre. Sa nu ne miram asadar ca a visa imagini materiale - da, pur si simplu a le visa - inseamna pe data a-ti intari vointa. E cu neputinta sa fii distrat, absent, indiferent, cind visezi o materie rezistenta si net desenata. Nu poti imagina gratuit o rezistenta.

Materiile diverse, desfasurate intre polii dialectici extremi ai duritatii si ai moli-ciunii, desemneaza foarte numeroase tipuri de adversitate. ReciAZproc, toate adversitatile pe care le credem profund umane, cu violentele lor cinice sau viclene, cu evidenta sau ipocrizia lor, isi gasesc realismul in actiuni impotriva unor materii neinsufletite particulare. Studiind imaginile materiale, vom descoperi in ele - spre a vorbi pe data in termeni de psihanaliza - acea imago a energiei noastre.

Altfel spus, materia este oglinda noastra energetica; este o oglinda care ne focalizeaza puterile, luminindu-le cu bucurii imaginare. Si asa cum intr-o carte despre imagini este ingaduit sa abuzezi de imagini, vom spune si noi ca un corp dur care disperAZseaza toate loviturile este oglinda convexa a energiei noastre, in timp ce corpul moale este oglinda concava.