Pregatirea probelor metalografice

Trimis la data: 2010-10-06
Materia: Mecanica
Nivel: Facultate
Pagini: 12
Nota: 4.62 / 10
Downloads: 13
Autor: Dumitrascu Cosmin
Dimensiune: 2362kb
Voturi: 3
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui laborator:
Laborator despre Pregatirea probelor metalografice
Proba metalografica (esantion, epruveta, slif) este o parte detasata din materialul metalic de studiat, pentru a fi pregatita in vederea analizei macro si microscopice. Conditia necesara, pentru cercetare microscopica in lumina reflectata a materialelor metalice, este pregatirea unei suprafete plane si foarte netede. Pregatirea probelor metalografice se face conform indicatiilor STAS 4203 - 74 si consta din urmatoarele operatii: luarea probelor, slefuirea, lustruirea si atacul metalografic. La prelevarea probelor metalografice trebuie avut in vedere alegerea corecta a locului de prelevare si a metodei de taiere.

Laboratoare similare:

Laborator despre Pregatirea probelor metalografice
Locul de prelevare trebuie astfel ales ca proba sa fie reprezentativa pentru materialul cercetat, sa corespunda scopului cercetarii si sa contina structura caracteristica precum si variatiile posibile de structura.

In cazul pieselor turnate se vor lua probe din fiecare zona caracteristica de solidificare. Pentru table, platbande si benzi se vor pregati doua fete: in directia laminarii si perpendicular pe aceasta pentru a evidentia anizotropia introdusa de deformarea plastica. Structura medie se releva prin luarea unei probe la o treime din latimea tablei. Impuritatile si segregatia se evidentiaza prin luarea unei probe din axa tablei.

Pentru bare si tevi proba va fi luata prin sectionare longitudinala. In cazul pieselor rupte, proba va fi luata din imediata apropiere a suprafetei de rupere, cuprinzand-o si pe aceasta, iar pentru comparare se va lua inca o proba din zona sanatoasa. La piesele tratate termochimic (cementare, nitrurare, etc.), proba va cuprinde si stratul exterior. Daca stratul este foarte subtire, este indicat ca taierea sa se faca inclinat.

Imbinarile sudate se analizeaza in sectiune transversala cordonului de sudura. Taierea probelor metalografice trebuie astfel realizata, incat sa nu produca modificari in structura materialului. Se vor evita procedee care produc deformari (cu dalta, cu foarfeca, etc.) sau care provoaca incalzirea materialului (taiere cu flacara oxigaz).

O taiere corecta se executa cu fierastraul mecanic, prin aschiere pe masini unelte, folosind lichide de racire. In cazul materialelor metalice dure (peste 400 HB) taierea se face cu discuri abrazive sau prin electroeroziune. In cazul semifabricatelor sau pieselor de dimensiuni mari, se admite taierea oxiacetilenica sau mecanica, dar zona influentata termic sau prin deformare trebuie inlaturata prin prelucrare mecanica.

Dupa taiere, obtinerea unei suprafete plane, cu rugozitate redusa, se obtine prin rectificare, pilire sau polizare. Forma curenta a probelor metalografice este paralelipipedica sau cilindrica, de dimensiuni 15 x 15 x 15 mm .Intotdeauna, inaltimea probei va fi mai mica decat celelalte doua dimensiuni, pentru ca altfel nu se mentine planeitatea suprafetei la prelucrarea ulterioara.

Probele de dimensiuni mici (table subtiri, sarme, piese mici) sau la care intereseaza structura pana la margine se pot fixa in forme speciale cu aliaje usor fuzibile, (Wood, Lipowitz, Rose, Newton), rasini sintetice, duracrilat dentar, ceara, etc. sau mecanic prin nituire sau cu suruburi

Slefuirea
Slefuirea se executa cu ajutorul hartiilor metalografice (particule abrazive de carbura de siliciu sau electrocorindon pe suport de hartie sau panza) notate conform STAS 1753-76 dupa marimea libera a ochiului sitei in sutimi de mm sau dupa notatia internationala: numar de ochiuri/tol liniar.

Slefuirea are ca scop obtinerea unei suprafete perfect plane, fara zgarieturi, cu grad inalt de luciu. Slefuirea se poate executa manual sau mecanic, uscat sau umed. In cazul slefuirii manuale hartia metalografica se aseaza pe o placa de sticla, montata, prin intermediul unei placi de cauciuc, pe un suport de lemn. Proba usor apasata se misca numai intr-o singura directie printr-o miscare alternativa.

Slefuirea se executa pe minim 8 hartii metalografice pornindu-se de la granulatia 150 sau 180 pana la 800-1000. La fiecare schimbare a hartiei proba va fi stearsa si rotita cu 90As, astfel ca rizurile noi sa formeze un unghi drept cu cele precedente. Se trece la urmatoarea hartie metalografica, atunci cand s-a constatat, ca au disparut toate rizurile de la slefuirea anterioara.

Hartia de slefuit se curata prin scuturare de praful metalic ori de cate ori se foloseste; nu se admite utilizarea aceleiasi hartii pentru materiale feroase si neferoase. La sfarsitul operatiei, proba va fi spalata sub jet de apa pentru a indeparta urmele de abraziv sau praf metalic si se usuca prin stergere.

In cazul slefuirii mecanice, se folosesc masini de slefuit verticale sau orizontale la care hartia metalografica este fixata pe discuri rotitoare. Slefuirea umeda, aplicata mai ales la slefuirea mecanica, se efectueaza sub jet continuu de apa, utilizand hartii metalografice hidrofile. In timpul slefuirii, proba nu trebuie sa se incalzeasca peste temperatura mainii.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.