Topografie

Trimis la data: 2010-10-26
Materia: Geografie
Nivel: Facultate
Pagini: 3
Nota: 6.52 / 10
Downloads: 219
Autor: Margaritescu Stefan
Dimensiune: 12kb
Voturi: 11
Tipul fisierelor: doc
Acorda si tu o nota acestui laborator:
Laborator despre Topografie
Scopul principal al masurarilor topografice il constituie redactarea planurilor topografice si de situatie, necesare in diferite domenii ale economiei nationale, la proiectarea si executia lucrarilor de constructii hidrotehnice, constructii civile, industriale si agricole, cai de comunicatii si lucrari de arta. Prin lucrarile de redactare a planului se finalizeaza procesul tehnologic al unei ridicari topografice. In vederea organizarii santierului de constructii hidrotehnice este necesara redactarea planului de situatie si calculul suprafetei de teren aferente. In redactarea planului de situatie se folosesc coordonatele rectangulare plane ale punctelor de sprijin, de drumuire si de radiere.
Laborator despre Topografie
1. Redactarea planului de situatie la scara 1:1.000.
Redactarea planurilor topografice se poate face prin metode exacte, folosindu-se coordonate rectangulare plane, prin metode aproximative, folosindu-se coordonate polare, sau, in mod curent, prin metode combinate, folosindu-se atat coordonate rectangulare cat si coordonate polare.

Pasii redactarii:
a. Faza pregatitoare.
Se intocmeste inventarul de coordonate a punctelor ce urmeaza a se raporta, se alege marimea scarii si se fixeaza sistemul axelor de coordonate. Planurile topografice la scari mai mici de 1:2.500 se intocmesc in proiectie stereografica 1970.

Redactarea planurilor de situatie, corespunzand planurilor la scari mai mari de 1:2.500, se face pe hartie milimetrica, pe care se traseaza formatul si axele de coordonate, dar pe care nu se mai traseaza cadrul geografic. Instrumentele care se folosesc la redactarea planurilor sunt urmatoarele: coordonatograful rectangular, coordonatograful polar, raportorul, rigla gradata, echerul de desen si compasul.

Coordonatograful rectangular este compus din doua rigle gradate, perpendiculare intre ele: una fixa, reprezentand axa absciselor, si alta mobila, reprezentand axa ordonatelor. Pe ambele rigle sunt montate lupe si verniere. Are o precizie de 0,01mm.

Coordonatograful polar este alcatuit dintr-un semicerc gradat si o rigla gradata. Pe rigla gradata se gasesc doua verniere, unul circular fix, pentru estimarea gradatiilor pe cerc, si unul liniar mobil, pentru estimarea lungimilor pe rigla. Are o precizie de 1c pentru unghiuri si de 0,1mm pentru distante.

Raportoarele sunt cercuri sau semicercuri din material plastic, gradate in ambele sensuri in sistem sexazecimal sau centezimal. Riglele servesc la trasarea liniilor sau la masurarea distantelor. Sunt confectionate din metal, lemn, sau plastic, cu lungimi de 20, 30, 50, sau 100cm. Echerele de desen sunt confectionate din lemn sau plastic si sunt gradate pe una din laturi; servesc la construirea perpendicularelor si paralelelor.

Compasul sau distantierul serveste la aplicarea sau la transportarea unei lungimi pe harta. Ca origine a sistemului rectangular de axe se aleg niste valori rotunde, xo si yo, mai mici decat cea mai mica abscisa si respectiv, cea mai mica ordonata, intalnite in inventarul de coordonate. Prin trasarea caroiajului, se iau pe cele doua axe, la scara, puncte din 50, 100, 200, 500 sau 1000m, in functie de scara planului. Fiind o scara mare, 1:1.000, aceste puncte se iau din 50 in 50m.

b. Raportarea punctelor.
Operatia de raportare pe plan a punctelor determinate prin coordonate rectangulare (puncte de triangulatie, de drumuire si de radiere, cand reprezinta detalii permanente si stabile) se efectueaza dupa realizarea caroiajului, in raport cu coltul de sud-vest al caroului in care se afla.

Verificarea raportarii punctelor prin coordonate rectangulare se face prin masurarea grafica a distanor dintre puncte si compararea cu valorile corespunzatoare din calcule. Daca diferentele dintre cele doua nu depasesc eroarea grafica de raportare, in seamna ca punctele au fost corect raportate.

Raportarea punctelor determinate prin coordonate polare (puncte de radiere) se face cu ajutorul raportorului si a riglei gradate, din punctele de triangulatie sau de drumuire, in raport cu directiile fata de care au fost determinate (laturile din urma ale drumuirii).

c. Unirea punctelor.
Dupa raportarea punctelor retelei de sprijin (de triangulatie si de drumuire) si a punctelor caracteristice (de radiere), se face unirea acestora din urma, conform schitelor facute pe teren in timpul masurarilor, obtinandu-se forma detaliilor planimetrice. Se obtine reprezentarea a doua laturi ale unei cladiri, prin unirea punctelor 501, 502 si 503; al patrulea colt se obtine prin ducerea perpendicularelor prin punctele 501 si 503 la cele doua laturi.

d. Cartografierea planului.
In cazul planurilor de situatie redactate pe hartie milimetrica, originalul ramane in creion. Pe el este trecuta numerotarea punctelor si toponimia. La sfarsit se scrie si titlul planului, regiunea cuprinsa, scara, anul ridicarii si numele operatorului.

2. Calculul suprafetei delimitata de conturul poligonal al drumuirii prin metoda grafica, din doua impartiri in figuri geometrice simple, cu verificarea celor doua determinari si stabilirea marimii definitive. Deoarece suprafata este delimitata de un contur rectiliniu, calculul grafic se face descompunand suprafata in figuri geometrice simple, cum ar fi triunghiurile.
Home | Termeni si conditii | Politica de confidentialitate | Cookies | Help (F.A.Q.) | Contact | Publicitate
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.