Absorbtia fondurilor comunitare

Lucrarea este originala, realizata de catre mine, a fost corectata si avizata cu succes de profesorul coordonator.

CUPRINS




Introducere

CAPITOLUL I Instrumente financiare ale U.E.
1.1 Fondurile Structurale - context si scop
1.2 Istoricul fondurilor europene
1.3 Principiile de functionare ale fondurilor structurale si de investitii
1.4 Obiectivele fondurilor structurale
1.4.1 Perioada 2007 - 2013
1.4.2 Perioada 2014 - 2020
1.5 Fondurile structurale
1.5.1 Fondul European de Dezvoltare Regionala
1.5.2 Fondul Social European
1.5.3 Fondul de Coeziune
1.5.4 Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala
1.5.5 Fondul European de Pescuit

CAPITOLUL II Fondurile structurale si rolul lor in dezvoltarea economica a Romaniei
2.1 Provocarea pentru Romania
2.2 De la fonduri de preaderare la fonduri structurale
2.3 Alocarea Fondurilor Structurale in Romania
2.4 Cadrul programatic al Fondurilor Structurale in Romania
2.4.1 Planul National de Dezvoltare (PND)
2.4.2 Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR)
2.4.3 Programele Operationale

CAP III Stadiul absorbtiei pentru programele finantate din fondurile europene

Concluzii

Bibliografie

Lucrare de licenta despre Absorbtia fondurilor comunitare

Introducere


Am ales aceasta tema deoarece consider ca este important sa studiez fenomenul absorbtiei fondurilor comunitare in Romania, in contextul actual. Tema abordeaza aspecte teoretice si practice privitoare la stadiul absorbtiei fondurilor pe care le receptioneaza tara noastra de la Uniunea Europeana. Lucrarea e impartita in 3 capitole care trateaza toate aceste aspecte.
In primul capitol am abordat aspectele teoretice ale lucrarii, prezentand conceptul de instrument financiar al U.E. si caracteristicile acestuia. De asemenea, am prezentat si date privitoare la fondurile structurale.
In capitolul 2 am abordat aspecte referitoare la fondurile comunitare si rolul lor in dezvoltarea economica a Romaniei, iar in ultimul capitol am decis sa realizez un studiu de caz in care sa analizez stadiul absorbtiei fiecarui program operational regional in tara noastra.
Uniunea Europeana actioneaza prin intermediul Fondurilor Structurale, Fondul de Coeziune si alte mijloace financiare, in scopul sprijinirii indeplinirii obiectivelor de tip general (convergenta, competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca, cooperarea teritoriala europeana), in scopul eliminarii disparitatilor de ordin economic si social dintre regiuni, pentru realizarea coeziunii economico-sociale.
Fonduri Structurale nu reprezinta o sursa unica a finantarii in interiorul bugetului Uniunii, ci oricare fond acopera regiunea lui tematica caracteristica. Acestea au rolul de a finanta programe de dezvoltare regionala de tip multianual elaborate laolalta de regiuni, State Membre si Comisie, pe baza unei orientari propuse de Comisie pentru toata Uniunea Europeana.
Beneficiarii fondurilor structurale pot sa fie companii de stat ori private (mari, mijloci ori mici), administratiile publice de pe plan local, ONG, s.a. tinand cont de specificul oricarui apel de solicitari de proiecte si de programul operational in cadrul caruia este incadrat apelul respectiv. Detaliile in privinta beneficiarilor eligibili vor fi disponibile in cadrul Programelor Complement si la oricare apel de solicitari de proiecte.
Programele comunitare reprezinta instrumente de ordin financiar de integrare ori de sprijinire a aplicarii anumitor politici ale UE, prin intermediul promovarii actiunii conjugate, la nivelul tarilor membre si al Comunitatii Europene.
Reprezinta programe tematice, fiind destinate acelor domenii care au o valoare adaugata maxima pentru performantele de tip economic europene, in conditiile globale, ori anumitor domenii mai sensibile - din punctul de vedere al cetatenilor europeni - ale dezvoltarii comunitare.
Programele comunitare nu pot sa fie substituite celor nationale din cadrul domeniilor respective, insa pot sa amplifice rezultatele lor prin intermediul promovarii excelentei, dezvoltarii de sinergii la nivel de Uniune, evitarea paralelismelor, s.a.
Specificitatea acestora - fata de restul instrumentelor financiare precum fondurile structurale si cel de coeziune - rezulta din faptul ca nu cuprind nici un criteriu national de oferire a sumelor disponibile.
Tratatul de la Roma a reusit sa consemneze faptul ca statele initiale ce l-au semnat indicau in cadrul preambulului respectivului document obligatia de consolidare a unitatii economiilor acestora si de asigurare a unei dezvoltari armonioase a lor, minimizand ecartul existand intre regiunile diverse si retardul acelora mai putin favorizate. In 1958 s-au pus in aplicare 2 fonduri sectoriale: Fondul Social European (FSE) si Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA). In 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) destinat redistribuirii unei parti din contributiile statelor spre regiunile mai putin favorizate. Maximizarea competentelor UE a reusit sa impuna o revizuire a rolului si a modalitatii de alocare a fondurilor. Concomitent cu accesul anumitor state mai putin favorizate cum ar fi Grecia, Portugalia, Spania in perioada anilor '80, a landurilor din cadrul fostei RDG (prin intermediul reunificarii Germaniei in 1989) ori a statelor nordice cu problemele de tip special ale tinuturilor din nord in 1995, a fost utila o crestere a suportului financiar comunitar oferit de statele membre in ansamblul de regiuni mai putin avantajate. Astfel de considerente au dus la aparitia modificarilor treptate ale normelor si procedurilor de alocare a fondurilor de solidaritate.


CAP I Instrumente financiare ale U.E.


1.1 Fondurile Structurale - context si scop

In contextul Strategiei europene pentru crestere economica si al obiectivelor stabilite pentru ocuparea fortei de munca, educatie si incluziune sociala, fondurile europene structurale si, in special, Fondul social european sunt esentiale pentru imbunatatirea oportunitatilor sociale si de ocupare a fortei de munca pentru toti cetatenii. Obiectivul sau este, prin urmare, de a oferi instrumentele necesare pentru ca toti oamenii sa aiba acces la un loc de munca decent in conditii egale, eliminand in cazul lor acele bariere care il impiedica.
Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele cu handicap, care isi vad oportunitatile de angajare reduse, dupa cum atesta scaderea ratei de ocupare a fortei de munca si a activitatii, precum si niveluri scazute de educatie in comparatie cu restul populatiei. In perioada de programare 2007-2013, organele de conducere ale programelor au trebuit sa se adapteze la noi scenarii, cu o cerere mai mare pentru beneficiari si o limitare a resurselor disponibile. Acum ne confruntam cu un moment unic in programarea fondurilor pentru perioada de programare 2014-2020.