Asemanari si deosebiri privind adoptia in dreptul romanesc si cel italian

Lucrare de licenta despre Asemanari si deosebiri privind adoptia in dreptul romanesc si cel italian
Adoptia este o institutie pe care sub diferite denumiri si in diverse forme o intalnim din cele mai vechi timpuri, la aproape toate popoarele. Dintotdeauna aceasta institutie a fost conceputa ca avand pe de o parte un scop familial, acela al intemeierii familiei adoptive, in care adoptatul sa gaseasca ocrotire, iar adoptatorul satisfacerea dorintei sale firesti de a fi parinte, iar pe de alta parte un scop social, adoptia contribuind la realizarea telului iminent oricarei societati organizate, de crestere, educare si formare a tinerei generatii pentru viata.

In societatea sclavagista domina conceptia ca persoana defunctului isi continua existenta si dupa moartea sa prin purtarea de catre urmasi a numelui sau, din transmiterea la acestia a averii sale si prin continuarea de catre urmasi a cultului sau domestic.Referindu-ne la rolul adoptiei in societatea sclavagista romana, vom constata ca ambele forme pe care le reglementa dreptul roman - adoptia, adoptio (adoptarea unei persoane dependente, alieni iuris, a unui fiu de familie), si adrogatia, adrogatio (adoptia unei persoane independente, sui iuris, a unui pater familias, care devenea astfel alieni iuris) - erau frecvent si deopotriva folosite pentru ca cetateanul roman necasatorit sau casatorit fara copii sa-si poata alege o persoana care sa-I poarta numele, sa-l mosteneasca si sa-i continuie cultul domestic.

Lucrare de licenta despre Asemanari si deosebiri privind adoptia in dreptul romanesc si cel italian

Lucrare de licenta despre Asemanari si deosebiri privind adoptia in dreptul romanesc si cel italian
Cuprins

Capitolul I Privire Introductiva

Capitolul II Reglementarea legala

Capitolul III Cerintele incheierii adoptiei

Capitolul IV Efectele adoptiei

Capitolul V Desfacerea si desfiintarea adoptiei

Capitolul VI Concluzii

Capitolul VII Anexe