Lipsa si retragerea plangerii prealabile

Lista de abrevieri 5
Introducere 6
CAPITOLUL I. ACCESUL LA JUSTITIE
1.1. Definitia accesului la justitie 8
1.2. Accesul si dreptul la asistenta juridica 9
1.3.Consideratii generale privind institutia plangerii prealabile ca institutie a dreptului penal 10
1.4. Aspecte generale asupra cauzelor care inlatura raspunderea penala 13

CAPITOLUL II. PLANGEREA PREALABILA A PERSOANEI VATAMATE. NOTIUNI INTRODUCTIVE
2.1. Ce este plangerea prealabila 18
2.1.1. Definitia plangerii prealabile 21
2.1.2. Scopul plangerii prealabile 22
2.2. Temeiul legal al plangerii prealabile 24
2.3. Continutul plangerii prealabile 25

CAPITOLUL III. CONDITII SI EFECTE ALE LIPSEI SI RETRAGERII PLANGERII PREALABILE
3.1. Consideratii generale privind plangerea prealabila 26
3.2. Conditii de fond si forma pentru introducerea plangerii prealabile 29
3.3. Lipsa plangerii prealabile: notiune, conditii, efecte 31
3.4. Titularii plangerii prealabile 33
3.5 Retragerea plangerii prealabile: notiune, conditii, efecte. 35

CAPITOLUL IV. ACTIVITATEA PROCEDURALA PRIVIND PLANGEREA PREALABILA
4.1 Introducerea plangerii prealabile 41
4.2. Termenul de introducere al plangerii prealabile 41
4.3. Conditiile introducerii plangerii prealabile 42
4.4. Efectele lipsei plangerii prealabile 43
4.5. Retragerea plangerii prealabile 44
4.6. Impacarea partilor 55
4.7. Continutul plangerii prealabile 56
4.8. Organele la care se poate introduce plangerea prealabila 58
4.8.1. Introducerea plangerii prealabile la organul de cercetare penala sau la procuror 59
4.8.2. Termenul de introducere a plangerii prealabile 59
4.9. Procedura plangerii prealabile in cazul infractiunilor flagrante 59
5.0. Procedura plangerii prealabile in caz de conexitate sau de indivizibilitate 61
5.1. Procedura plangerii prealabile in cazul schimbarii incadrarii juridice a faptei 62
Concluzii 63
Anexe 65
Bibliografie 67

Lucrare de licenta despre Lipsa si retragerea plangerii prealabile

Realizarea justitiei penale si realizarea scopului penal inscris in art.1 din Codul procedura penala, presupune existenta unei sesizari prin intermediul careia organele abilitate ale statului sa ia cunostinta despre savarsirea infractiunii.

Aceasta sesizare poate fi facuta in principiu de orice persoana, cum este cazul denuntului, desigur cu respectarea dispozitiilor legale, dar exista si situatii in care doar anumite persoane care au o anumita calitate care este ceruta de lege pot sa faca aceste sesizari.

In lipsa unei asemenea sesizari, nu se poate dispune inceperea urmaririi penale, chiar daca s-a facut un denunt ori o plangere in baza si in conditiile art.223 Cod procedura penala, ori daca organul de urmarire penala ar fi avut toate datele necesare pentru sesizarea din oficiu. Existenta acestui mod de sesizare reprezinta o exceptie de la principiul oficialitatii (art. 2 alin. 2 Cod procedura penala), principiu dupa care organul de urmarire penala se va sesiza din oficiu, pe oricare cale, atunci cand se va savarsi o infractiune.

Odata sesizate, organele judiciare au dreptul si totodata obligasia de a desfasura activitati procesual penale care sa duca la stabilirea existentei infractiunilor, identificarea faptuitorilor, strangerea probelor, administrarea acestora si trimiterea in judecata a celor care se fac vinovati de incilcarea legii penale, pentru a fi trasi la raspundere fiecare pe masura vinovatiei sale.

Pe baza principiului oficialitatii actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel, astfel se prevad o serie intreaga de exceptii cum sunt imunitatile de jurisdictie, sesizarea sau autorizarea organului competent. Institutia plangerii prealabile este una dintre aceste exceptii care inlatura oficialitatea (obligativitatea) atat in ce priveste declansarea procesului penal, cat si in privinta desfasurarii ulterioare a acestuia.

Plangerea prealabila nu este numai o exceptie de la principiul oficialitatii, ci este si un mod special de sesizare si consta in dreptul persoanei vatamate de a decide daca sesizeaza sau nu organele judiciare, in vederea tragerii la raspundere penala a faptuitorului.

In aceasta lucrare intitulata ,,Lipsa si retragerea plangerii prealabile" imi propun sa tratez toate aspectele legate de notiunea de plangere prealabila, natura juridica si caracterele ei, termen, conditii, inlaturarea raspunderii penale, titularii plangerii prealabile si continutul acesteia, precum si celelalte aspecte privitoare la organele la care se poate introduce plangerea prealabila, competenta acestora, iar in finalul lucrarii abordarea aspectelor speciale in cazul infractiunilor flagrante, in caz de conexitate sau indivizibilitate si in cazul schimbarii incadrarii juridice a faptei.

Alegerea prezentei teme spre a fi tratata sub forma unei lucrari de licenta este motivata de importanta acesteia in viata de zi cu zi a multora, care din lipsa de informatie, nefiind o tema mediatizata, nu stiu cum sa procedeze atunci cand devin parti vatamate ale infractiunilor, sesizate la plangerea prealabila a persoanei vatamate sau nu stiu de ce fel de drepturi pot uza, atunci cand sunt in calitate de inculpati, acuzati de savarsirea unor astfel de infractiuni.

Aceasta tema constituie o particularitate, o exceptie de la procedura obisnuita, a oficialitatii procesului penal, fiind lasat la latitudinea persoanei vatamate dreptul de a sesiza sau nu organele judiciare, in vederea tragerii la raspundere penala a faptuitorului.